Site logo
3 septembrie 2021

Deși câștigătoare, compania turcă a depus contestații privind oferta spaniolilor de la FCC, a chinezilor de la CCC și a rușilor de la Esta Construction, solicitând să se constate inadmisibilitatea. Aceasta după ce în vară, FCC și Esta contestau la rândul lor atribuirea contractului către Alsom Alarko.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

Stația de metrou Tudor Arghezi

Alsim Alarko susține că FCC Construccion ar fi copiat sute de pagini dintr-un document la care doar spaniolii ar fi avut acces, ce avea ca autor chiar compania de transport cu metroul Metrorex (pagina 9 din documentul atașat). Contestația a fost depusă la finele lunii august deoarece de-abia atunci Metrorex a oferit acces la părțile neconfidențiale din ofertele participanților. Alsim Alarko indică paginile din oferta tehnică care ar fi fost copiate și citează un expert tehnic care ar fi zis despre oferta FCC că ar fi prezentat o ofertă ce reprezintă „opera altor experți”. Oricum, acuzele sunt grave și trebuie lămurite urgent de Metrorex, FCC sau alte instituții, în caz contrar turcii fiind pasibili de daune.

 

Cât privește ofertele Esta și CCC, turcii solicită să se conteste și inadmisibilitatea acestora căci, pretind ei, ar fi înregistrate nereguli pe partea de prețuri, cum ar fi necotarea unor capitole de lucrări sau servicii.

Teama Alsim Alarko este că CNSC ar putea accepta contestațiile spaniolilor și ale rușilor, caz în care vor pierde contractul.

FCC și Esta au depus și acestea contestații

Companiile Esta Construction și FCC Construccion au depus luna trecută  contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), după ce Metrorex i-a desemnat pe turcii de la Alarko câștigători ai licitației pentru construirea secțiunii 1 Mai – Tokyo/Băneasa a Magistralei 6 de metrou. Cele două contestații sunt secretizate, în sensul că nu se cunoaște firma autoare a fiecărei plângeri. Autorii acuză însă modificări ale punctajelor în cursul procedurii și măsuri de natură subiectivă luate de comisia de licitație a Metrorex privind ofertele.

Metrorex a stabilit pe 15 iulie câștigătorul licitației pentru secțiunea 1 Mai – Tokyo /Băneasa din Magistrala 6 de metrou, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Un număr de zece candidaţi s-au înscris inițial la licitaţia pentru „Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă. (Magistrala 6. 1 Mai – Otopeni). Proiectare și execuție lucrări structură de rezistență pentru Lotul 1.1: 1 Mai – Tokyo”.

Din cei 10 candidați, până la termenul limită de 2 decembrie 2020,  patru candidați selectați au depus în SEAP oferte:

Metrorex a publicat pe 15 martie 2019 anunţul de licitaţie pentru proiectarea şi execuţia structurii de rezistenţă a secţiunii 1 Mai – Tokyo a Magistralei 6 de metrou. Valoarea contractului este estimată la 1,27 miliarde de lei, iar durata acestuia este de patru ani.

Contractul pentru secţiunea 1 Mai – Tokyo include lucrări de proiectare şi execuţie staţii şi tuneluri: Galerie la staţia 1 Mai existentă, Pajura, Expoziţiei, Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, stația şi galeria Tokyo şi Tunel 1 Mai – Tokyo.

Criteriul de atribuire va fi cel mai bun raport calitate – preţ, cea mai importantă componentă fiind cea tehnică, cu o pondere de 60%, iar cea financiară va avea o pondere de 40%.

Magistrala 6 realizează extinderea reţelei actuale de metrou din staţia 1 Mai până la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti. Noul tronson va permite legarea directă între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, fără transbordarea călătorilor prin schimbarea peroanelor şi a trenurilor. Linia nouă de metrou va avea un traseu de 14,2 km şi va cuprinde 12 staţii, cu următoarele denumiri: Staţia 1 Mai (existentă), Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Bratianu, Aeroport Otopeni.

Studiu BEI ce coincide cu opiniile ministrului Cătălin Drulă

Vineri, publicația Hotnews.ro a prezentat o așa-zisă analiză realizată de BEI potrivit căreia nu s-ar justifica economic realizarea tronsonului de metrou Tokyo-Otopeni. Hotnews.ro nu precizează care este data realizării studiului, ceea ce ar trebui să fie o informație obligatorie. Oricum, studiul susține opiniile ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, un oponent al realizării acestui sector.

Unele argumente sunt însă derizorii. De exemplu, analiza afirmă că nu e o problemă lipsa unui metrou, căci, oricum,  45 de aeroporturi din primele 100 din lume ca volum de trafic nu au linie de metrou.

Experții Băncii Europene de Investiții au analizat, la solicitarea Ministerului Transporturilor, potențialul de dezvoltare a Magistralei M6 de metrou, de la Stația Tokyo (Complex Băneasa) până la Aeroportul Otopeni, iar concluziile sunt dure, conform unui memorandum consultat de HotNews.ro. Rentabilitatea proiectului, așa cum apare el acum în planurile Metrorex, e departe de a fi la un prag acceptabil, doar 0,17% față de 5% cât e pragul normal pentru ca un proiect să fie considerat rentabil. Analiza, transmisă acum de către Transporturi pentru avizare la Finanțe, vine și cu o serie de propuneri pentru continuarea proiectului sub altă formă, inclusiv folosirea împrumutului pe care Japonia l-a pus la dispoziția Metrorex. Ciudat este însă de ce japonezii au dat împrumutul statului român pentru realizarea liniei dacă proiectul era atât de nerentabil.

Concluziile BEI, după cum le prezintă Hotnews.ro:

  • O densitate redusă populației și a locurilor de muncă de-a lungul traseului magistralei M6 (după stația Tokyo), care duce la un număr relativ redus de călători prognozat;
  • Costuri mari de investiție aferente soluției alese, aceea de a se construi un metrou subteran;
  • Rata de rentabilitate economică recalculată pentru sectorul de nord al magistralei M6 este de 0,17%. Astfel, costurile mari de investiție și operare nu sunt justificate de beneficiile generate.

Analiza BEI-PASSA identifică o serie de riscuri care pot avea un impact negativ asupra valorilor investiției, precum și asupra traficului prognozat în studiul de fezabilitate inițial, precum:

  • Legătura feroviară existentă între aeroportul Henri Coandă și Gara de Nord;
  • Planurile de dezvoltare a aeroportului, care prevăd construcția unui nou terminal în partea de est a pistelor de aterizare, ceea ce induce un grad mare de incertitudine în prognoza traficului de călători de pe secțiunea nord a magistralei M6;
  • Creșterea costurilor de construcție dintre 2017 și momentul actual, precum și evoluția acestor costuri în anii următori, generează un risc semnificativ ca valorile prognozate pentru investiție să depășească valoarea din SF inițial.
We use cookies to improve your experience on our website. By browsing this website, you agree to our use of cookies.

Cart

Coș

Share