ANALIZĂ Ce ar însemna intrarea României în Schengen pentru transportul feroviar

Intrarea României în Schengen este sintagma care face în ultima perioadă agenda publică a oficialilor de la București și Bruxelles, trecând prin cancelariile occidentale. Club Feroviar vă explică, cu sprinijul specialiștilor în domeniu, ce va însemna acest lucru pentru transportul pe calea ferată.

Cea mai recentă știre pe acest subiect vine de la Viena, capitală europeană cu care România are o conexiune feroviară, prin trenul IRN Dacia 346/347 (ramura nordică) și 349/348 (ramura sudică).

Cancelarul austriac Karl Nehammer (ÖVP) a declarat marți, cu o zi înainte de o vizită programată la Zagreb, că Viena nu are o problemă cu aderarea la Schengen a Croației, țară care își protejează bine frontierele, spune el. În schimb, el a spus că România, Bulgaria și Ungaria lasă migranții ilegali să le treacă granițele. „Avem 100.000 de persoane care au trecut granița în mod neregulamentar, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără a fi înregistrate de autoritățile de securitate de acolo. Este un risc de securitate și trebuie să ne ocupăm de el”, a mai spus cancelarul austriac, citat de G4Media. Declarațiile sale vin la doar câteva zile după ce ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner (ÖVP), a amenințat că Austria va uza de dreptul de veto la extinderea spațiului Schengen al UE cu România, Bulgaria și Croația.

Și în 2011 intrarea României în Schengen părea iminentă, așa că am modernizat mai multe gări

Conform unei recomandări a Comisiei Europene, președinția cehă a Consiliului UE intenționează să includă Croația, Bulgaria și România în sistemul Schengen, la începutul anului 2023. Discuții aprinse despre aderarea României la spațiul Schengen au mai fost și în 2011, când acest lucru era dat ca fiind iminent.

Atunci, România a modernizat mai multe stații feroviare de la granița de nord și est, printre care Câmpulung la Tisa, unde au fost instalate sisteme de supraveghere a frontierei, inclusiv camere de luat vederi. Între timp, investițiile au fost făcute, însă aderarea nu s-a produs. Discuția a revenit în prim-planul agendei publice, așa că vă prezentăm ce se poate schimba în transportul feroviar românesc, dacă acest lucru se va și întâmpla.

Liviu Pescărașu: ”Fluidizarea traficului va fi un bonus pentru toată lumea”

”Dacă România va fi admisă în spațiul Schengen, acest lucru se va concretiza, pentru călători, prin scurtarea timpilor de așteptare în tren în frontieră. Fluidizarea traficului va fi un bonus pentru toată lumea. La Giurgiu-Ruse se stă și câte o oră pentru controlul de frontieră, așa că intrarea în Schengen ar fi un beneficiu pentru călători”, a declarat pentru Club Feroviar Liviu Pescărașu, fost director general al CFR Călători, acum director general al Astra Trans Carpatic.

Pasagerii trenului Dacia, treziți în miez de noapte pentru controlul pașapoartelor

Cum spuneam, România este legată feroviar de Viena prin trenul IRN Dacia, cu circulație zilnică.

La Curtici, controlul pașapoartelor/cărților de identitate se face în tren, până la Lokoszhaza, fără oprirea garniturii. Inconvenientul este însă că pasagerii de la vagoanele de dormit și cușetă trebuie treziți din somn de către polițiștii de frontieră maghiari. Dacă am intra în Schengen, acest inconvenient ar dispărea. Lucrurile stau similar și cu celelalte trenuri internaționale care fac legătura între România și Ungaria.

Timp mare de așteptare și la cele două granițe feroviare cu Bulgaria

La granița de sud, circulă zilnic un tren Regio pe relația Craiova-Vidin și retur. Aici, controlul documentelor se face pe peron la Vidin, la coborârea, respectiv urcarea din/în tren. Și aici ar dispărea timpul pierdut pentru control.

La fel și în cazul celeilalte legături feroviare România-Bulgaria, pe la Giurgiu-Ruse, Bucureștiul fiind legat de orașul de pe malul bulgar al Dunării de o pereche de trenuri pe zi. Aici, controlul se face fie la Giurgiu Nord, fie la Ruse în gară. În sezonul estival, pe la Giurgiu-Ruse mai circulă trenuri dinspre București spre Sofia și Istanbul (Halkali). Și în cazul acestora se face control de frontieră și la ieșirea/intrarea din/în România, și la frontiera cu Turcia.

Acestea sunt legăturile feroviare ale României cu state membre ale Uniunii Europene. La granița cu Republica Moldova, pasagerii care circulă cu Trenul Prietenia București-Chișinău și retur vor fi obligați în continuare să prezinte documentele. Ba chiar controalele s-ar putea înăspri, fiind vorba de un stat non-UE și, evident, non-Schengen. Rămâne de văzut cum vor sta lucrurile la frontiera cu Ucraina, unde au fost deschise în ultima perioadă mai multe puncte de trecere feroviare.

Amedeo Neculcea: ”Dacă intrăm în spațiul Schengen, am putea ajunge la 16-18 perechi de trenuri pe zi prin Curtici”

Însă intrarea României în Schengen va avea cele mai mari implicații în ceea ce privește transportul feroviar internațional de marfă, mult mai dezvoltat decât cel de călători. Pentru a afla implicațiile, am stat de vorbă cu Amedeo Neculcea, director general adjunct al Grup Feroviar Român, cel mai mare transportator de marfă pe calea ferată din România.

”În stația Curtici, la frontieră, trenurile nu stau mult, ci staționează în amonte și în aval, acolo unde sunt disponibile linii abătute în stații. Asta pentru că, după modernizare, numărul de linii din stația Curtici a fost redus la jumătate”, spune Amedeo Neculcea. Reducerea numărului de linii abătute din stațiile feroviare modernizate a fost semnalat recent și de Vasile Șeclăman, președintele Organizației Patronale a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR), printr-o scrisoare trimisă conducerii Ministerului Transporturilor, așa cum a scris Club Feroviar.

Potrivit directorului adjunct GFR, prin stația Curtici, spre Ungaria, trec zilnic 12 perechi de trenuri de marfă, iar timpul de așteptare este undeva la o oră și jumătate-două ore. ”Dacă intrăm în spațiul Schengen, am putea ajunge la 16-18 perechi de trenuri pe zi. Problema este că la granița cu Ungaria au fost descoperiți mulți transfugi. Dacă se vor constata intrări ilegale în țara lor, ungurii pot face controale pe o distanță de până la 30 de kilometri de la frontieră, nu neapărat la graniță”, a explicat Amedeo Neculcea.

El a explicat că, chiar în cazul în care România și Bulgaria vor intra în spațiul Schengen, la granița cu Bulgaria nu vor fi mari schimbări, mai ales din cauza infrastructurii. Pe la Giurgiu-Ruse, frontiera româno-bulgară este tranzitată de cinci-șase trenuri de marfă pe zi. În ceea ce privește celălat punct feroviar de trecere a frontierei, de la Golenți (Calafat)-Vidin, numărul trenurilor de marfă este nesemnificativ. Amintim că pe distanța Segarcea-Golenți (cu excepția unei mici porțiuni înainte de Golenți, unde linia a fost modernizată în contextul construirii Podului Noua Europă) viteza trenurilor este limitată la 30 km/oră.