Analiză OPSFPR. De ce rutierul nu e dușmanul feroviarului

Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR) a trimis Club Feroviar prin intermediul președintei Simona Istrate o analiză care demonstrează nevoia unui parteneriat echilibrat între sectorul feroviar și cel rutier. Cele două sectoare sunt complementare și fiecare nu trebuie să îl privească pe celălalt ca pe dușman de moarte. 

Analiza OPSFPR este cu atât mai actuală cu cât Programul de Guvernare propus luni include măsuri serioase de reformă a taxării rutiere. Nu este însă clar dacă măsurile propuse vor reechilibra relația transport feroviar-transport rutier, însă merită să amintim aici care sunt schimbările.

Noile măsuri pentru rutier

Noua rovinietă pentru transportatorii rutieri, TollRO, ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Noua taxă de drum prevede, potrivit simulărilor prezentate încă din martie, o creștere de peste 500% a taxei pentru camioane, de la 1.210 euro în prezent la 7.050 euro din 2026 pentru parcurs 100% pe autostradă.

Practic, TollRO se va achita în funcție de distanța parcursă și norma de poluare, în prezent fiind calculată în funcție de perioadă. Noul sistem de taxare pentru autoturisme și camioane este jalon în PNRR conform principiului „poluatorul plătește”.

TollRo va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, conform jalonului din PNRR, iar vinieta s-ar putea scumpi de aproape șase ori, de la 1.210 euro, în prezent, la 7.000 de euro pentru camioane la un parcurs de 100.000 km/an pe autostradă.

Redăm analiza  realizată de Simona Istrate

Trei măsuri fiscale în discuție – și o întrebare greșită

Viitorul Program de guvernare 2025–2028 aduce în prim-plan trei măsuri fiscale esențiale pentru corectarea dezechilibrelor dintre modurile de transport:

• majorarea ROvignetei de la 28 la 50 euro/an;
• introducerea unei taxe rutiere pentru camioanele grele;
• aplicarea TVA ca taxă pe serviciu în transportul rutier intern și internațional.

Măsurile sunt, în principiu, corecte. Ele răspund unui dezechilibru fiscal real între transportul rutier și cel feroviar. Dar, în spațiul public, apare adesea întrebarea: „Nu ar fi mai bine pentru feroviar dacă rutierul ar intra în dificultate?” Răspunsul e clar: nu.

Dezechilibrul fiscal – o realitate documentată

Transportul feroviar suportă tarife de utilizare diferențiate în funcție de tonaj, distanță, tip de marfă și tip de linie. Transportul rutier, în schimb, funcționează cu:

• o vinietă anuală simbolică (28 euro);
• absența unei taxe proporționale cu utilizarea infrastructurii;
• regimuri TVA preferențiale în multe cazuri.

Această asimetrie distorsionează piața și descurajează utilizarea modurilor de transport mai eficiente și mai sustenabile, precum calea ferată. Slăbirea rutierului nu este soluția – avem nevoie de complementaritate

Transportul rutier este parte integrantă din orice lanț logistic funcțional. Fie că vorbim despre transport intermodal sau despre livrare regională, rutierul asigură conexiunea finală acolo unde rețeaua feroviară nu poate ajunge direct.

În cazul în care sectorul rutier s-ar confrunta cu dificultăți sistemice sau și-ar reduce drastic capacitatea operațională, efectele ar fi multiple:

• întârzieri și blocaje logistice;
• scăderea volumului de marfă ce poate fi transportată prin moduri combinate;
• impact negativ asupra cererii de transport, inclusiv pe calea ferată.

Feroviarul nu câștigă din slăbirea rutierului. Din contră: are nevoie de un partener rutier eficient și corect reglementat, nu de o competiție distorsionată sau de un sector în dificultate.

Măsuri fiscale propuse: corecte, dar departe de suficiente

Cele trei măsuri fiscale discutate sunt necesare, dar ele nu rezolvă problema de fond. Nu creează încă un cadru fiscal echitabil între moduri. În plus, lipsesc elemente esențiale precum:

• taxarea rutieră în regim kilometric, diferențiată pe greutate și emisii
• corectarea tarifelor feroviare de tip TSA și a tarifelor auxiliare;
• digitalizarea tarifării și facturării în transportul feroviar.

Ce înseamnă, de fapt, o reformă intermodală echitabilă?

O piață de transport funcțională nu presupune eliminarea unui mod în favoarea altuia, ci:

• fiscalitate proporțională cu impactul generat;
• tratament fiscal egal între moduri;
• acces echitabil la infrastructură și servicii conexe;
• condiții de concurență loială pentru toți operatorii, indiferent de mod.

Concluzie: echilibrul, nu dezechilibrul inversat, este soluția

Transportul feroviar nu are de câștigat din slăbirea rutierului, ci din reformarea fiscală și tarifară a sectorului rutier. Măsurile propuse – dacă sunt aplicate într-un cadru coerent – pot reprezenta primul pas către o corectare a dezechilibrelor, dar nu trebuie confundate cu o soluție completă.

Viitorul mobilității în România depinde de complementaritatea modurilor, de responsabilizarea fiscală a rutierului, și de restabilirea încrederii în calea ferată prin politici publice consecvente.