ARF renunță la pantograful cerut trenurilor pe hidrogen

Cu trei săptămâni înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor la trenurilor pe hidrogen ARF renunță la cerința ca trenurile ofertate să poată livra energia recuperată la frânare în rețea.

Modificările publicate zilele trecut la cerințe din documentația de licitație scot posibilitatea livrării energiei recuperate înapoi în rețea din lista cerințelor de îndeplinit.  În forma veche documentația preciza: „RE-H va fi echipată cu sistem computerizat, accesibil vizual, de măsurare a energiei de la bord preluate de la sau returnate (în timpul frânării cu recuperare) către linia electrică aeriană de contact”.

Pantograful trenurilor pe hidrogen încă neinventat

Club Feroviar a explicat zilele trecute absurditatea unei astfel de cerințe care a suprins inclusiv producătorii de material rulant și a arătat că trenurile hibride care sunt propulsate de energia obținută prin celule cu hidrogen sau din energia captată din rețeaua de alimentare sunt de abia în fază de cercetare.

Unde vor fi folosite trenurile

Cele 12 automotoare licitate vor fi utilizate pentru rutele aflate sub contracte de servicii publice, pe liniile neelectrificate București – Pitești, cu extindere până la Piatra Olt  – Craiova, București – Aeroportul Henri Coandă, București – Târgoviște, București – Pitești – Curtea de Argeș, contracte atribuite unor operatori de transport feroviar, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1370/2007/CE cu modificările ulterioare și potrivit legislației din România.

Durata serviciilor – atât mentenanță și reparații, cât și alimentarea cu hidrogen  prevăzută în contract este de 15 ani, cu posibilitatea suplimentării perioadei cu încă 15 ani, prin act adițional.

Valoarea achiziției este cuprinsă între 2.446.534.076,64 lei fără TVA și 4.168.505.273,28 lei fără TVA, în funcție de durata serviciilor conexe contractului – 15, respectiv 30 de ani, iar durata contractului va fi de 213 luni.

Finanţarea proiectului este asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, „Componenta 4 – Transport sustenabil” și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.