Autoritatea pentru Reformă Feroviară se alătură instituțiilor de la Transporturi care bagă pumnul în gură societății civile

Autoritatea pentru Reformă Feroviară, instituție în subordinea Ministerului Transporturilor (OUG 62/2016) a restricționat dreptul vizitatorilor paginii sale de Facebook de a posta comentarii. Instituția se alătura unui șir mai lung de companii publice care nesocotesc tocmai caracterul liber al social – media și care sunt nostalgice după cenzura comunistă.

Sătulă de comentarii care nu preamăresc faptele sale, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a restricționat recent dreptul vizitatorilor paginii sale de Facebook de a posta comentarii. „ARF – Autoritatea pentru Reformă Feroviară a limitat cine poate adăuga comentarii la această postare”, este informația de care se lovește oricine dorește să posteze un comentariu, să facă o observație sau să obțină o informație.

Măsura vine în contextul în care ARF nu are un grup de Whatsapp care să includă jurnaliștii acreditați, precum se găsește la CFR SA, CFR Călători și Metrorex. La rândul lor, aceste trei companii au blocat posibilitatea ca jurnaliștii să pună prin aplicație întrebări oficialilor.

Practic, aceste instituții, cărora li s-a alăturat ARF și care toate primesc finanțări publice, au în comun o percepție asupra democrației potrivit căreia ceilalți sunt obligați să ia notițe, disciplinați, fără a chestiona activitatea acestora.

Invenții lingvistice la ARF. „Monitoarele Oficiale”

Restricțiile vin în contextul în care informațiile sunt scrise cu picioarele. În ultima sa postare, în care nu se spune mai nimic, doar că două instituții ale statului semnează între ele înțelegeri pentru a introduce trenuri cadențate într-o țară a căii ferate scufundate în bălării și a vagoanelor ruginite, ARF vorbește de „Monitoarele Oficiale”, deși exista o singură denumire recunoscută de stat, și anume „Monitorul Oficial”. Nu sunt singurele erori, însă nu este locul de a menționa toate erorile de exprimare.

Pentru o instituție publică, ai cărei angajați sunt plătiți din banii contribuabilului român, cuvântul de ordine ar trebui să fie transparența. Din păcate, în ceea ce privește cele mai multe societăți, companii sau alte structuri feroviare de stat nu se întâmplă așa. Cel mai recent exemplu este cel de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară, care împinge comunicarea cu presa în secolul trecut.

După cum a informat aici Club Feroviar, la ARF este angajat un șef de birou responsabil, printre altele, cu comunicarea. Nu-i vom da numele, căci nu acest lucru este important. Revoltător este însă faptul că niciun jurnalist nu știe numărul de telefon al acestui angajat la stat, chit că printre atribuțiile sale se află comunicarea cu presa.

Ca jurnalist nu ai altă opțiune, atunci când ai nevoie de o informație ”caldă”, la zi, despre activitatea ARF, decât să-l contactezi pe președintele instituției, Ștefan Roșeanu. Nu este firesc să deranjezi conducerea unei instituții pentru a afla, de exemplu, în ce stadiu se află răspunsul la o solicitare de presă transmisă pe email.

Pentru situații de acest fel ar trebui să îl întrebi pe comunicatorul ARF. Club Feroviar a trimis către președintele ARF o solicitare oficială, prin care îi ceream să ne dea numărul de telefon mobil al comunicatorului. Răspunsul primit a fost halucinant. Îl vom prezenta integral, apoi vom scrie observațiile noastre.

Numărul comunicatorului, trecut ”la secret”

”Numărul de telefon pe care îl solicitaţi este personal, ARF nu a pus la dispoziţie telefoane de serviciu şi nu vă poate fi comunicat. În plus, aplicaţia whatsapp nu este un mijloc de comunicare oficial. Totodată, ARF a anunţat şi invitat presa la evenimentele importante şi a informat în mod operativ mijloacele mass media, inclusiv publicaţia Club Feroviar”.

Trecem cu vederea pleonasmul ”mijloacele mass media” și prezentăm observațiile de fond legate de acest răspuns.

Numărul de telefon al domnului respectiv este personal. Și numărul de telefon al subsemnatului este personal și cu toate acestea îl folosesc și în interes de serviciu. Mi s-a oferit de la firmă telefon de serviciu, dar am refuzat. Un abonament de telefonie mobilă, cu totul inclus, nu mai este de mult o avere.

De ce nu a pus ARF la dispoziție telefoane de serviciu? Evident, problema banilor iese din discuție, din moment ce Autoritatea își mărește schema, prin înființarea unui post de vicepreședinte, așa cum am scris recent.

Nu doar Autoritatea pentru Reformă Feroviară are deficiențe la capitolul comunicare.

Din păcate, ARF nu este singura structură din subordinea Ministerului Transporturilor care ia măsuri pentru a restricționa comunicarea cu presa.

La finele lunii ianuarie a acestui an, grupul de WhatsApp ”Presă CFR Călători”, pe care sunt prezenți atât jurnaliștii acreditați, cât și comunicatorii operatorului de stat, a fost trecut în modul în care doar administratorii pot posta, așa cum am scris la vremea respectivă. Decizia, luată cel mai probabil cu girul sau chiar la solicitarea directorului general al SNTFC CFR Călători, Traian Preoteasa, a fost criticată inclusiv de către comunicatorul ministrului Sorin Grindeanu, Alin Șerbănescu: ”Mă așteptam ca cei care provin din presă, când ajung în instituții, să modernizeze comunicarea, nu să ajungă mai răi ca cei pe care îi criticau când erau ziariști”. Degeaba, grupul este restricționat și în momentul de față.

Mai mult, conducerea unei alte societăți din subordinea Ministerului a luat o decizie identică. Este vorba de Metrorex SA, societate condusă de Mariana Miclăuș. La începutul acestei luni, și grupul de WhatsApp ”Comunicare Metrorex” a fost trecut în modul în care doar administratorii pot posta mesaje.

Și Marian Artimon își ține telefonul departe de presă

Nu putem încheia acest articol fără să-l menționăm și pe președintele Unitatea-Sindicatul Liber Metrou (USLM), Marian Artimon.

Și liderul sindical de la metrou a dus comunicarea în secolul trecut, chiar în perioada comunistă, având în vedere că susține că nu are telefon mobil. În aceste condiții, jurnaliștii nu-l pot contacta operativ pe apropiatul Gabrielei Firea, dar acesta le reproșează că nu-i solicită punctul de vedere la redactarea unor articole de presă.