Cătălin Drulă despre Florin Cîțu. Un premier ostil domeniului feroviar

Bilanțul a opt luni de mandat la Ministerul Transporturilor a fost marți pentru ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, un bun prilej de a se război cu premierul Florin Cîțu. Un zombie politic, un terminat politic, un premier ostil domeniului feroviar sunt câteva dintre caracterizările dure făcute de ministru lui Cîțu.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

 

Înainte de a prezenta realizările trebuie spus că Drulă nu a avut decât cuvinte de critică despre clasa politică cu referire la atitudinea acesteia față de domeniul feroviar. Este un „domeniu neînțeles de politicieni, mai puțin sexi decât autostrăzile și panglicile tăiate”, a spus el.

Florin Cîțu ar fi un „șef de Guvern toxic pentru România”, un „premier ostil domeniului feroviar”, l-a caracterizat Drulă repetând cele spuse pentru ca jurnaliștii prezenți să nu creadă că s-ar fi exprimat astfel din vreo eroare sau că regretă vorbele.

Soluția redresării sectorului feroviar

Întrebat de către Club Feroviar care ar fi soluția deblocării sectorului feroviar, înțepenit între datoriile uriașe ale CFR Călători la CFR SA și lipsa de venituri la compania de infrastructură, Drulă a spus că este necesară o recapitalizare. El ar fi propus Guvernului ca din cei 50 de miliarde de lei către programul Anghel Saligny 15 miliarde lei să meargă la calea ferată în ritmul a două miliarde lei pe an.

„E foarte simplu, sunt domenii decapitalizate, s-au uzat șinele, materialul rulant. Ca să le aduci în zona bună trebuie injecție de capital în loc de 50 miliarde lei pe șapte ani mită electorală să dea două miliarde de lei pe șapte ani, adică 15 miliarde lei. Am zis să lase 35 miliarde lei și 15 să meargă la calea ferată”, a spus el.

„Ori s-a preferat să se ia bărci de 100 de milioane de lei, iar 50 de milioane la fiecare să meargă la partid (PNL – n.red.), a spus el.

Bilanțul lui Cătălin Drulă

-Din toamnă durata de parcurs București – Craiova va fi mai mică cu 40 de minute ca urmare a lucrărilor de reparare a liniilor efectuate.

-S-a reușit cu greu depunerea unei scheme de ajutor de stat pentru CFR Călători, căci „nici pe acela nu îl voia”, spune Drulă despre Cițu. El afirmă că toate țările UE și-au ajutat companiile de cale ferată, un exemplu aparte fiind Germania (2,5 miliarde euro ajutor de stat).

-S-a reușit introducerea în PNRR a unui program de reparații punctuale a liniilor, nu de modernizări ale căror rezultate se văd peste ani. Este vorba de „1,2 miliarde lei deoparte pentru astfel de lucrări ce îmbunătățesc punctual liniile, 236 milioane euro electrificări și 276 milioane euro reînnoiri”. Cu doar 1,5 milioane lei investiți într-un kilometru viteza crește de la 30 km/oră la 120 kilometri la oră, spune ministrul demisionar.

– Proceduri de cumpărare șină nouă si traverse. „E un acord cadru de 1.000 km cale traverse beton în valoare de 414 milioane lei încheiată licitația.

„Exista un acord cadrul pentru șină, dar cei de la CFR nu se mai gândeau să îl continue, s-a semnat contract subsecvent pentru 6.500 tone șină nou-nouță, în valoare de 30 milioane lei” . Un alt contract  prevede achiziția a 640 aparate de cale.

-În PNRR există o componentă ce prevede achiziții de material rulant de 20 trenuri și 16 locomotive electrice.

-Pe ruta București – Otopeni vor putea fi cumpărate și introduse trenuri pe baterii. Va fi electrificată o parte a liniei spre Otopeni, iar acolo unde linia nu va fi electrificată se va circula pe baterii. Din 15 septembrie vor incepe lucrări de modernizare a liniei spre Otopeni, derulate pe timp de noapte. Soluția sudată a liniei va permite eliminarea restricțiilor de viteză, chiar și în cazul temperaturilor mari. Linia a ajuns să aibă 700.000 de călători valori anuizate și deservește și traficul limitrof Capitalei.

-Vineri se va semna contractul pentru proiectare și asistență la magistrala M5 sector Eroilor – Piața Iancului cu firma care face studiile și la Cluj (Metrans – n.red.).

-Linia de metrou Tokyo (Băneasa) – Otopeni va fi temporizată, căci are rentabilitate mult mai mică decât alte proiecte importante de metrou pentru București. Nu se pot face toate proiectele în același timp, trebuie prioritizare. Magistrala M5 costă 200 milioane de lei pe an și aduce doar 25 milioane de lei, deocamdată însă va fi rentabilă pe termen lung, odată cu deschiderea traficului spre centru. Cea spre Otopeni necesită cheltuieli de milioane de lei pe săptămână (subvenții funcționare).

„Aceasta este ceea ce am reușit să facem în ciuda acestei ostilități”, a spus ministrul demisionar.