Programul Anghel Saligny, propus (mai degrabă impus) de PNL, în frunte cu prim-ministrul Florin Cîțu, a băgat dihonia în coaliția de guvernare. De la o alianță pentru susținerea Guvernului, s-a ajuns apoi la una contra naturii, USR-AUR, prin care deputatul de Timiș Cătălin Drulă vrea să-l dea jos pe ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă. Dincolo de jocurile politice, care nu fac obiectul preocupărilor publicației noastre decât în măsura în care ele au efecte asupra sectorului feroviar, numele dat programului guvernamental reprezintă o insultă post-mortem la adresa celui mai mare inginer român.
Adrian Bărbulescu
Anghel Saligny, născut pe 19 aprilie 1854 în comuna Șerbănești, județul interbelic Tecuci (acum județul Galați), este cel mai mare inginer constructor pe care l-a avut România.
A avut numeroase invenții și soluții unice în proiectarea și construirea podurilor și a construcțiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor, precum și a silozurilor de grâu, prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială.
A proiectat linia ferată Adjud – Târgu Ocna și a construit primele poduri combinate rutiere și feroviare din țara noastră (1881 – 1882). Pe baza unor invenții proprii, Anghel Saligny a construit, în premiera mondială, silozurile din beton armat, de la Brăila (1888) și Galați (1889), la numai două decenii după ce francezul Joseph Monier (1823 – 1906) obținuse, în 1867, primul brevet pentru elemente de construcții (grinzi, plăci, stâlpi) din beton armat.
Numele lui Anghel Saligny este sinonim cu calea ferată
În perioada 1884 – 1901, ca șef al Serviciului docuri, și din 1877, ca Șef al Serviciului lucrărilor noi din Direcția Generală a Căilor Ferate Române, soluționează problema înlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice, cu console fără culee, pe linia ferată Filiași – Târgu Jiu (1886).
Însă lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 și construcția între 1890 și 1895 a podului peste Dunăre de la Cernavodă, care era la vremea respectivă cel mai lung din Europa. Pe 14 septembrie 1895, în prezența Regelui Carol I, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Fetești și Cernavodă. Proiectul elaborat de Saligny aducea două mari inovații în construcția de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului moale în locul fierului pudlat ca material de construcție pentru tabliere de poduri. Între anii 1889 și 1909 a condus lucrările de amenajare ale portului Constanța, introducând pentru prima oară în România piloții și radierele din beton armat în construcțiile portuare și proiectând silozurile de cereale și stația de petrol. Printre celelalte lucrări ale sale se numără tunelul de cale ferată din Valea Mostiștei, Gara Mare din Târgu Ocna (1884), Teledinamicul de la Târgu Ocna (1885 – primul funicular de pe teritoriul actual al României), calea ferată Ploiești–Predeal (1877-1879), calea ferată Adjud-Târgu Ocna (1881-1884), calea ferată Bârlad – Vaslui – Iași și lista ar putea continua.
Am căutat peste tot vreo referință, cât de mică, la vreun proiect de drum comunal, aducțiune de apă, canalizare sau teren de fotbal la care să fi contribuit Anghel Saligny. Nu am găsit, pentru că numele marelui inginer român este legat de calea ferată. Alte proiecte, în afară de cele feroviare, au avut ca obiect silozuri și dane portuare.
La nivel central, Anul European al Căilor Ferate a fost practic trecut cu vederea
Deci, nici vorbă de proiectele care s-au finanțat până acum din PNDL, programul care a fost folosit ca model pentru Programul Anghel Saligny. Nici rețele de alimentare cu gaze a comunelor nu au fost proiectate de constructorul podurilor dunărene, pentru că nu se punea problema la acea vreme.
Sigur, ruralul românesc are nevoie de modernizare, iar acum sunt alte vremuri. Dar 2021 este și Anul European al Căilor Ferate. La nivel central, adică la ministerul condus de Cătălin Drulă, nu prea s-a văzut acest lucru, nefiind lansat niciun proiect de anvergură.
Va aduce Programul Anghel Saligny modernizarea haltelor?
Oare la nivel local, prin acest program, se vor finanța proiecte feroviare? Sigur, primarii nu pot moderniza tronsoane de cale ferată, însă pot îmbunătăți mobilitatea cetățenilor prin reabilitarea stațiilor feroviare din localitățile lor. Până în momentul de față, au fost însă mult prea puțini aleși locali care au făcut acest lucru. O excepție notabilă și lăudabilă este cea de la Mogoșoaia, județul Ilfov, unde Primăria a construit de la zero un punct de oprire pe Magistrala 700 – PO Parc Mogoșoaia.
În țară sunt însă sute de stații fără peroane sau cu peroane degradate, unde urcarea și coborârea din tren devin un calvar, mai ales pentru persoanele în vârstă. Vor acționa primarii în acest sens?
Dacă nu, și vor face în continuare ștranduri, puncte de informare turistică în zone fără turiști, asfaltări de drumuri de mântuială și altele asemenea, programul va fi o insultă la adresa celui al cărui nume îl poartă.
Share
Facebook
X
LinkedIn
Telegram
Tumblr
WhatsApp
VK
Mail