Cine a oprit trenul medical propus de patronate, care ar fi putut salva vieți în pandemie

Trenul medical, propus de patronatele din sectorul feroviar în primăvara anului trecut, ar fi putut salva mii de vieți acum, când sistemul sanitar românesc este copleșit de valul 4 al pandemiei de coronavirus. Patronatele au propus, oficialii statului au fost de acord, declarativ, dar nu au făcut nimic în acest sens. În ”buna tradiție” românească.

Potrivit ultimei centralizări realizate de Grupul de Comunicare Strategică, date publicității duminică, la nivel naţional erau libere doar trei paturi la Terapie Intensivă pentru pacienţii cu COVID-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale, care sunt şi confirmate cu SARS-CoV-2.

„La nivel naţional sunt 3 paturi ATI libere, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale, care sunt şi confirmate cu SARS-CoV-2, dintre care 1 pat disponibil la nivelul judeţului Constanţa şi 2 la nivelul Municipiul Bucureşti”, precizează sursa citată. Se lucrează în continuare pentru operaţionalizarea şi asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare, a precizat GCS, citat de Agerpres.

Trenul medical, soluția propusă în urmă cu un an și jumătate de patronatele feroviare

Asistăm la o criză sanitară fără precedent, care însă ar fi putut fi atenuată dacă autoritățile ar fi luat în seamă, la modul serios, o propunere venită acum mai bine de un an și jumătate din partea patronatelor din domeniul feroviar.

La finele lunii martie a anului trecut, cu prilejul unei videoconferințe susținute de premierul și de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, respectiv Lucian Bode, cu responsabilii de pe piața transporturilor feroviare, s-a pus pe tapet posibilitatea transformării unor vagoane de tren în unități de tratare a bolnavilor de coronavirus. Propunerea de transformare a vagoanelor cușetă vechi, din anii 80, în unități ATI destinate tratării bolnavilor de coronavirus a venit din partea patronatelor. Reprezentanții Grupului Grampet care au participat la discuții au spus că au și posibilitatea efectuării transformărilor necesare, cu eforturi minime. O transformare a vagoanelor cușetă și de dormit în astfel de puncte ar fi putut suplimenta cu aproximativ 2.400 de paturi numărul de locuri de la ATI, au explicat la vremea respectivă reprezentanții grupului feroviar fondat și condus de Gruia Stoica.

Ideea a fost lăudată de participanții la videoconferință, inclusiv de oficialii statului român, care însă ulterior nu au făcut nimic pentru ca ea să fie pusă în practică.

---

---

Lucian Bode și Dan Costescu n-au mișcat niciun deget

„Propunerea era să facem un astfel de spital pe roți din vagoanele care zac trase pe dreapta. Cei de la Grampet ar fi sponsorizat acțiunea și ar fi pus la dispoziție uzina de la Pașcani și forța de muncă necesară. Însă nici de la Ministerul Transporturilor și nici de la CFR Călători (societate condusă la vremea respectivă de Dan Marian Costescu – n.red.) n-am primit niciun răspuns, să ne spună că ne pun la dispoziție vagoanele cu seriile X, Y, Z”, a declarat pentru Club Feroviar un reprezentant al patronatelor care a participat la videoconferința cu pricina.

Marcel Oțoiu: ”Raed Arafat a întrebat unde e trenul sanitar. I-am răspuns că nu mai există de mult”

Și Marcel Oțoiu, la vremea respectivă director general al CENAFER, acum pensionar, a participat la discuții. „A fost secretarul de stat Raed Arafat și a întrebat unde este trenul sanitar. I-am răspuns că nu mai există de mult. Am avut un tren sanitar, dar s-a ales nimic de el. L-am făcut țăndări și pe urmă Dumnezeu cu mila”, ne-a declarat Marcel Oțoiu.

El spune că dacă România ar avea un astfel de spital mobil ar putea fi dus în zonele unde incidența îmbolnăvirilor este mai mare, iar amortizarea costurilor s-ar fi făcut foarte repede. „Ar fi fost foarte benefic, în condițiile crizei actuale de locuri la ATI”, a mai spus fostul director general al CENAFER.

Octavian Udriște: ”Trenul medical ar fi foarte util”

Și Octavian Udriște, președinte onorific al Club Feroviar, deplânge distrugerea trenului sanitar al României. „CFR a avut tren sanitar. Îmi amintesc că, încă de mic copil, îl vedeam garat în dreptul Stadionului Giulești”, ne-a declarat el.

Cum mortul de la groapă nu se mai întoarce, ar fi fost nevoie de punerea la punct a unui nou spital feroviar pe roți. „Spun că ar fi util, în condițiile în care ne confruntăm cu focare în localități în care spitalele nu mai fac față. De aceea, ar fi nevoie de revenirea la ideea unor trenuri sanitare”, a mai spus Octavian Udriște.

Trenul sanitar din România, vândut la fier vechi

România a avut până nu demult un tren sanitar, un spital mobil cu toate dotările necesare: săli de operație, cisternă cu apă, farmacie și săli de mese.

În caz de calamități naturale sau, cum este cazul acum, de epidemii, garnitura se putea deplasa prin toată țara pentru a salva vieți omenești. În 2016, printr-o manevră cel puțin controversată a conducerii de la acea vreme a Societății Feroviare de Turism, trenul a fost vândut la fier vechi. Potrivit unei evaluări realizate în 2008, trenul sanitar ar fi valorat 1,2 milioane de euro, dar prețul de vânzare la fier vechi a fost mai mic de 200.000 de euro.

Trenuri medicale în Franța și Italia

Două țări europene au avut viziunea de a dota materialul rulant feroviar cu facilități medicale, în contextul pandemiei de coronavirus.

În luna martie 2020, autoritățile sanitare din Franța s-au apucat să pregătească un tren sanitar pentru coronavirus, garnitură destinată transportului bolnavilor infectați cu Covid-19. Până atunci, transportul celor infectați se făcuse cu avionul, însă la orizont se arătau vremuri sumbre și s-a luat în calcul și un alt mod de transport, dacă urma să fie nevoie.

Și chiar a fost nevoie. Pe 25 martie 2020, primul TGV sanitar a evacuat 20 de bolnavi de coronavirus din Strasbourg și Mulhouse, epicentrul pandemiei din Grand Est, spre Pays de la Loire. „O premieră în Europa”, se felicita la vremea respectivă ministrul francez al Sănătății, Olivier Véran. Au urmat numeroase alte transporturi de bolnavi de Covid pe calea ferată.

Apoi, în luna martie a acestui an, a venit rândul Italiei să pună la punct o garnitură compusă din opt vagoane echipate cu paturi şi echipamente medicale. În trei vagoane au fost amplasate în total 21 de paturi de ATI, celelalte vagoane fiind destinate personalului medical şi transportului echipamentelor tehnice şi al unui sistem independent de alimentare a instalaţiilor medicale.

La noi, trenul medical a rămas doar la nivel declarativ.