Condamnări în dosarul mită de la Romairport, controlată de Astaldi

Marin Anton, fost deputat PNL, a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Bucureşti la cinci ani închisoare cu executare, el fiind acuzat că a primit în anul 2009, pe când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, o mită de 5,3 milioane euro de la reprezentantul unei companii italiene pentru acordarea unui contract de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni. Lucrările de realizare a terminalului au fost făcute de Romairport, companie controlată de Astaldi, acționară și la Astalrom. 

 

De asemenea, instanţa a dispus ca lui Marin Anton să-i fie confiscată suma de 22,76 milioane lei, potrivit Agerpres.ro.

În acelaşi dosar, Mihai Adrian Ionescu, fost director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România SA şi fost consilier al ministrului Transporturilor, (Radu Berceanu) a primit o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită.

Fostul director este obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, la ADP – Sector 2 Bucureşti sau la ADP – Sector 6, pe o perioadă de 100 de zile.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Marin Anton, fost deputat PNL de Giurgiu şi fost secretar de stat şi vicepreşedinte al Consiliului Tehnico – Economic în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, ce avea în coordonare activitatea Companiei Naţionale „Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti” SA Otopeni, a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2017 pentru luare de mită.

Conform DNA, în anul 2009, se afla în derulare un contract de modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în cadrul căruia, în executarea actului adiţional numărul 9/07.12.2007, începuse proiectarea unui nou terminal, iar statutul ţării noastre de membru al UE, precum şi perspectiva aderării la spaţiul Schengen impunea o reactualizare a obiectivului de investiţii, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a unor indicatori tehnico-economici actualizaţi.

„Compania internaţională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul şi întreaga documentaţie către beneficiar – Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAIB) la finalul anului 2008 şi urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obţinerea avizelor şi aprobărilor necesare demarării lucrărilor. Cu toate că CNAIB a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii nu se luase încă vreo decizie, iar din cauza lipsei de finanţare, lucrările pe şantierul Otopeni stagnau”, precizează DNA.

În aceste împrejurări, arată anchetatorii, în perioada iunie – noiembrie 2009, Marin Anton ar fi acceptat promisiunea şi, ulterior, ar fi primit de la reprezentantul filialei din România a companiei internaţionale care avea în executare contractul de modernizare la Aeroportul Otopeni (martor în cauză) suma totală de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuţie a lucrărilor.

„Banii respectivi au fost primiţi de Marin Anton pentru a aviza, în perioada 15 iunie – 17 iulie 2009, documentaţia privind obiectivul de investiţii ‘Dezvoltare şi Modernizare Aeroport Internaţional Bucureşti – Otopeni (…)’, nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizaţi ai obiectivului de investiţii menţionat mai sus, precum şi aprobarea continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului respectiv”, spun procurorii.

Ca urmare a acestor demersuri, mai arată DNA, proiectul de hotărâre de guvern ar fi fost adoptat, fiind emisă Hotărârea de Guvern nr. 852/2009, act administrativ necesar pentru încheierea actului adiţional numărul 10 din data de 21.08.2009 la contractul din data de 30.04.1992 pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, având ca părţi Compania Naţională Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti şi societatea omului de afaceri.

Banii ar fi fost primiţi de Marin Anton prin intermediul unei societăţi comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.

Consilierul ministrului, intermediar

„Marin Anton a beneficiat de ajutorul lui Adrian Mihai Ionescu, care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaţionale, i-a specificat acestuia „pretenţiile” primului inculpat, precum şi modalitatea de remitere a banilor. Astfel, între compania internaţională şi societatea controlată de inculpatul Anton Marin a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009, şi reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare şantier care nu au fost executate în realitate”, mai precizează procurorii.

Suma de bani obţinută a fost folosită în interesul firmei unde Marin Anton era asociat.

Lucrările de modernizare a aeroportului au fost făcute de joint venture-ul format din societăţile italiene: ItalStrade, ItalAirport, CEI MILANO şi societatea românească SC CCCF SA au câştigat în 1991 licitaţia pentru modernizarea Aeroportului Otopeni. Mai târziu s-a format deja cunoscuta firmă Romairport. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firma l-a avut administrator pe Canino Pier Luca.

Nu e singurul scandal în care sunt implicați compania Astaldi și Luca Canino

Acesta nu este singurul scandal în care este implicată firma italiană și în care administratorii firmei (Luca Canino este unul dintre administratori) au calitatea de denunțători.

Dosarul Mită la CFR, cel în care este implicată compania italiană Astaldi în legătură cu modernizarea Magistralei 800 București-Constanța, capătă noi valențe. În rechizitoriul pe baza căruia s-a procedat la trimiterea în judecată se precizează că o parte din bani a mers la USL, alianța electorală condusă de Victor Ponta și Crin Antonescu. Totul a pornit de la procurorii belgieni, care au fost intrigați de sumele mari de bani ce intrau în conturile a două firme din Belgia, controlate de șefii Astaldi, care nu mai depuseseră bilanțuri fiscale. DNA a anunțat recent trimiterea în judecată a doi oameni de afaceri italieni, Mario La Sala și Roberto Favino, pentru posibile fapte de trafic de influență, comise în 2012, la Ministerul Transporturilor, condus la acea vreme de Ovidiu Silaghi, în favoarea companiei italiene Astaldi. În același dosar a fost inculpată și Mihaela Vasilica Szechely, consilieră a fostului ministru. DNA arăta, într-un comunicat dat publicității la începutul acestei luni, că dosarul are ca obiect împrejurările şi destinaţia unor comisioane de peste două milioane de euro încasate în schimbul deblocării unor plăţi datorate de stat unei companii pentru lucrări de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Lucrările de reabilitare fuseseră efectuate pe tronsoane de cale ferată de pe ruta Bucureşti – Constanţa, fiind finanţate în proporţie de 75% din fonduri europene şi 25% din bugetul de stat.

Club Feroviar a relatat aici despre acest dosar.

În pofida scandalurilor de corupție și mită în spatele cărora se găsește, firma italiană Astaldi continuă să primească contracte grele în România. Pe calea ferată, Astaldi a primit alături de Thales și FCC contracte pentru sectoarele 2A și 2B în vestul țării (modernizare), iar pe rutier un contract gigantic de realizare a podului de peste Dunăre la Brăila. Sumelor incasate din contracte li se adaugă alte sume importante obținute de Astaldi din așa-zisele claimuri. Practic, avocați specializați ai companiei italiene monitorizează atent nerespectarea obligațiilor de către beneficiarul de stat, după care formulează claimuri atingând și zeci de milioane de euro, însoțite de penalități. Aceste claimuri ajung să fie mai valoroase decât inclusiv cotele de profit declarate la câștigarea contractelor. În cazul Magistralei 5 de metrou, compania italiană a încasat suplimentar cel puțin 47 de milioane de euro din astfel de pretenții.