De ce este societatea civilă din Cluj contra metroului

ONG-ul Consiliul Civic Local (CCL) din Cluj Napoca explică de ce este împotriva metroului din municipiu. CCL a comandat un studiu pe această temaă și prezintă cea mia bună soluție pentru transportul public din localitate.

CCL Cluj-Napoca (structură de tipul think – tank) a dezbătut proiectul primăriei „Tren metropolitan şi magistrala 1 Metrou” și s-a interesat care ar putea fi soluțiile alternative la acest proiect, potrivit cluj24.ro. CCL a invitat mai mulți specialiști în domeniu să-și spună părerea.  După mai multe dezbateri, conform opiniilor specialiștilor, s-a ajuns la concluzia că soluția cu metrou ușor pe pneuri are multe inconveniente pe perioada 2021-2040 (călători puțini, împrumuturi care ar fi foarte greu de returnat, costuri uriașe de exploatare mai ales că multe zone din traseu au în structură straturi de sare, nisipuri fluide, straturi de apa freatică, zone cu vestigii istorice protejate prin lege, poluare ș.a)

Care sunt propunerile CCL Cluj-Napoca

Cea mai bună variantă, în opinia CCL Cluj-Napoca, ar fi varianta transportului în comun cu autobuze, troleibuze și tramvaie electrice și silențioase, corelat cu extinderea rețelelor rutiere din oraș. CCL a propus extinderea rețelei de tramvai, detaliile fiind publicate pe situ-ul cluj24.ro.

În urma dezbaterilor, CLC Cluj Napoca a redactat, în 13 septembrie, un document cu concluziile finale, pe care l-a trimis premierului Florin Cîțu, cât și ministrului interimar al Transporturilor, Dan Vîlceanu.

„Urmare dezbaterilor avute cu mulţi specialişti clujeni, până la data de 13.09.2021, Consiliul Civic Local a identificat soluţii mai bune vis a vis de proiectul primăriei Cluj-Napoca, denumit „Tren metropolitan şi magistrala 1 Metrou”, proiect pus în dezbaterea publică pe data de 15.10.2021.
În fapt dezbaterea publică nu îşi mai găseşte sensul din moment ce şefa Comisiei Europene şi-a anunţat deja prezenţa la Bucureşti în săptămâna aceasta pentru semnarea acordului de finanţare PNRR.

Soluții la varianta metrou

Potrivit afirmaţiilor din Studiile de Prefezabilitate şi Fezabilitate – în alegerea soluţiei de transport – cea mai rapidă, rentabilă, economică şi oportună de eliminare a blocajului de mobilitate din Cluj-Napoca şi împrejurimi o reprezintă varianta transportului combinat (autobuze electrice, troliebuze, tramvaie, corelat cu investiții în extinderea drumurilor și rutelor), explică ING-ul.
De ce nu e bună variantă metrou
Soluţia cu metroul ușor pe pneuri are inconveniente deoarece:

• Numărul populaţiei din aria metropolitană Cluj, combinat cu extinderea activităţilor profesionale ONLINE, nu asigură un grad minim de încărcare cu călători plătitori.
• Asta poate conduce la apelarea la subvenţii, la costul exagerat al unei călătorii, la imposibilitatea rambursării împrumuturilor europene sau la declararea falimentului societăţii de administrare;
• Studiile geotehnice au localizat multe zone din traseu cu straturi de sare, nisipuri fluide, straturi de apa freatică de medie şi mare adâncime, zone cu vestigii istorice protejate prin lege, fără a oferi soluţii de depăşire a lor;
• Durata de execuţie a lucrărilor este în dezacord major cu estimările specialiştilor, dar şi cu perioadă limitată de finanţare prin împrumuturi parţial nerambursabile din fonduri europene(PNRR), cu consecinţe dezastruoase la restituirea sumelor datorate, în caz de eşec;
• Disconfortul generat de şantierele de suprafaţă este considerabil, atât ca durată în ani cât şi ca afectare asupra circulaţiei auto şi pietonale, dar mai ales ca impact poluant asupra oameilor şi mediului;
• Zona rezidenţială Bucureşti, cu o populaţie de peste 3 milioane de locuitori, nu a fost în măsură să îşi autofinanţeze METROUL în anul 2020, nici după ce a primit subvenţii pentru exploatare de 683 milioane lei şi a mărit preţul unei călătorii dus-întors de la 4 lei la 6 lei. Pierderea înregistrată de societatea Metrou s-a ridicat la 210 milioane lei.
• Costul investiţiilor pe varianta cu autobuze electrice, tramvaie şi troleibuze, plus cele cu infrastructura stradală şi feroviară reprezintă cel mult 1/3 din costul de execuţie a metroul, iar durata de finalizare a proiectului se poate limita la 3-5 ani;Finanţarea din PNRR poate fi gestionat în siguranţă cu această soluţie.
• Efectele de reducere a poluării mediului sunt similare,durata transportului nu se depăşeşte dacă se extind benzile dedicate transportului în comun, spaţiile verzi rămân neafectate,siguranţa circulaţiei se poate ţine sub control iar nivelul zgomotului este similar;
• În mod cert toţi clujenii şi-ar dori să poată folosi o reţea completă de linii de transport cu metroul, însă argumentele de necesitate şi de oportunitate ne indică perioada pentru această investiţie după anii 2060, în măsura în care tendinţele actuale de creştere demografică şi economică se menţin pentru Zona Metropolitană Cluj.

Varianta propusă de CCL Cluj-Napoca

Acestea sunt doar o parte din argumentele pentru care respingem ferm investiţia în METROU, aşa cum este propusă de către administraţia municipiului.

CCL prezintă și soluțiile propuse:

• Extinderea formulei cu sensuri unice şi benzi dedicate transportului în comun-acceptate tot mai mult de clujeni.
• Extinderea reţelei de tramvai din nod – capăt Manastur către vest prin spatele VIVO! şi a Unităţii Militare, pe străzile noi existente din Floreşti sud (sensuri unice) până în zona nod autostrada cu DN 1.
• Extinderea reţelei tramvai din nod – Bariţiu -P-ta Mihai Viteazul spre Piaţă. Cipariu, str. Titulescu, str. Unirii, cu bifurcaţie către Mărăşti şi viitorul cartier Soporului.
  Variantă la extinderea transportului cu tramvai ar fi autobuzele electrice (deja experimentate în forţă în Cluj), a căror fiabilitate poate creşte exponenţial în următorii câţiva ani.
• Extinderea drumurilor “în lungul Căii Ferate”- nu neapărat ad literam- drumuri ce se poate transforma (nu uşor) în a doua axă de circulaţie est-vest a Clujului, axa legată la ocolitoarea sud-est la est şi la autostradă în vest. Acesta arteră ar facilita atât legătură spre Zalău,descongestinand comună Baciu, cât şi ar crea o nouă legătură către preconizatul cartier Soporului.
• Importantă ar fi şi construirea a 2-3 benzi de circulaţie între nodul “N” la intrarea în Cluj-Napoca, până la accesul spre viitorul Spital de urgenţă şi legătura acestuia cu str. Sud de VIVO! şi UM.Construirea acestor benzi s-ar putea face suspendate şoselei actuale,atât pe zona limitrofă captării de apa Floreşti (cu toate măsurile asigurătorii) cât şi pe seama unor suprafeţe adiacente centrelor comerciale cu schimb de facilitare a accesului dinspre oraş către acestea.

”S-ar putea construi una – două giraţii, una prin regândirea soluţiei din zona pasajului denivelat către VIVO!. Acest efort ar pune în valoare nodul “N” ce are acum 4 benzi spre oraş, 4 benzi către Grigorescu şi 4 benzi pe str. Bucium.
O a doua giraţie (sau un alt sistem de nod) ar apărea în zona de contact cu liniile de înaltă tensiune (teren altfel neconstruibil) din nord vestul zonei analizate cu direcţie către intersecţia cu autostrada.Axele de transport astfel dezvoltate pot fi unite prin bretele de legătură facile pe direcţia sud-nord,uşurând accesul în cartierele oraşului şi în zonele adiacente aflate în dezvoltare. Toate acestea ar trebui să aibă la baza studii de oportunitate.
Rămânem pregătiţi să susţinem toate aceste propuneri şi în dezbaterea publică din data de 15.10.2021, dar în situaţia actuală uzăm de calea transmiterii documentului de poziţie către toţi decidenţii. Vi le înaintăm pe această cale pentru a vedea opiniile Dvs., comentariile pe această temă şi ideile alternative sau de îmbunătăţire”, se arată în documentul redactat de către reprezentanții Consiliului Civic Local și transmis premierului Florin Cîțu și ministrului interimar al Transporturilor, Dan Vîlceanu.