Dezbateri la ASE privind asigurările

Academia de Studii Economice a găzduit joi conferința „Asigurări. Politici prezente și viitoare”, eveniment la care au participat personalități importante în domeniu.

Lucrările au fost moderate de Bogdan Petre, economist și doctorand al instituției, analist financiar și membru al ASPES, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale.

Lucrările au fost deschise de Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice. Universitarul și-a exprimat regretul că au lipsit reprezentanți ai instituțiilor de cercetare. „Din păcate, la aceste dezbateri lipsesc reprezentanți ai instituțiilor de cercetare, am simțit 20 de ani că nu există un parteneriat, iar de aici pierdem cu toții”, a spus el.

Lucrările au fost focalizate în principal pe discuții privind accesul la documente cerute la licitații, cum ar fi garanțiile de participare. „Companiilor din România le este aproape imposibil să aibă acces la documentele de participare la licitații, vorbesc de garanții. Acestea implicit nu au acces la fonduri europene”, a arătat acesta.

După cuvântul de deschidere al rectorului ASE, a luat cuvântul Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară. „ASE este locul unde putem trata cu foarte multă atenție probleme sistemice. ASF este o instituție care are un grup de elită, de specialiști pe specific”, a spus el.

Parte a mandatului său, Petrescu a afirmat că RCA a devenit, din păcare, „un subiect de dispute publice”, ceea ce nu e de dorit. El trebuie să fie un aspect normal al vieții, „parte din mandatul meu e să reintroduc RCA în zona de normalitate”. Acum RCA acoperă 50%-60% din piața asigurărilor.

„O prioritate a mandatului meu e crearea unor instrumente digitale customizate pe diferite tipuri de legislații europene, elementul de digitalizare este prea puțin prezent”. Este vorba de un proces care se va întinde pe 12-24 luni și care include training, parte de achiziții publice, elaborare caiete sarcini etc. ASF a trecut zilele trecute în Camera superioară a Parlamentului – Senatul un set de amendamente, 21 la număr, care vor atenua efortul financiar al asiguraților. Printre acestea, posibilitatea achiziționării în rate a RCA, precum și suspendarea în anumite condiții a efectelor acestui tip de asigurare.

Pe partea de pensii, operaționalizarea pilonului 4 ar putea reduce presiunea pe bugetul de pensii, a mai spus acesta.

Pe partea de asigurări – garanții președintele ASF a spus: „Nu o dată sunt întrebat de diferite tipuri, iar piața scrisorilor este mică ca diversitate. Ce vreau să transmit este că suntem dispuși să analizăm modele de garantare multiple, în momentul de față avem o radiografie a tuturor emitenților de scrisori de garantare, dar și un dialog susținut, multiple discuții”.

Alexandru Petrescu mai afirmă că trebuie „să ne facem puțină curățenie în ograda proprie (…) sunt emitenți care emit în cadrul grupului și în afara grupului, vreau să fiu siguri că ei rămân solvabili, puternici financiar”. Din păcate, sunt discuții cu alți emitenți „care nu sunt prezenți în aceasta zonă și le explicăm de ce este folositor, util pentru ei, să intre în zona emitenței de scrisori de garantare”.

Dar cum se definește succesul în domeniu? „Dacă vrem să definim succesul, indiferent de ce vorbim, succesul este dovedit de intrarea de noi companii pe piață”. Reglementatorul să își preia foarte serios rolul de consiliere, să fie deschis la discuții. Tuturor emitenților le-am spus că suntem disponibili, că vrem să le prezentăm oportunitățile pieței.

Digitalizarea, instrument de bază pentru controlul deficitului

La eveniment au fost prezenți și oficiali ai Ministerului de Finanțe, mai precis Marius Andrieș, secretar de stat. „Începând din 2019, România se află în procedura de deficit excesiv și un obiectiv principal îl reprezintă consolidarea fiscală și reducerea graduală a deficitului. Pentru anul acesta, deficitul estimat este de 5% din PIB, deficit aferent primelor două luni e 1,67% din PIB. Acesta a fost determinat de o creștere a cheltuielilor publice. Din perspectiva veniturilor bugetului consolidat, au fost de 86,67 miliarde lei, o creștere de 17,25% comparativ cu 2023. Acestea sunt efectele pachetului legislativ adoptat în 2023. Consolidarea fiscală e obiectiv principal în anul 2024, iar conform deciziei Parlamentului nu vor fi modificări semnificative, nu vor fi adoptate măsuri care să impacteze mediul de afaceri”, spune el.

Secretarul de stat a spus că România are cea mai scăzută pondere a veniturilor la buget în PIB, adică 26%. Creșterea acesteia poate avea loc fie prin eficientizarea cheltuielilor, fie prin creșterea veniturilor, ceea ce se poate întâmpla cu ajutorul digitalizării. La eveniment au mai participat oficiali ai Autorității de Achiziții Publice ce au vorbit despre scrisorile de garantare și ai Fondului Național de Garantare pentru IMM.