Două primării vor finanța construcția unui pod nou, dar n-are cine să-l dărâme pe cel vechi

Cei 15 milioane de lei necesari pentru construcţia noului pod Săbăreni vor fi asigurați de Primăria Sectorului 1 și Primăria Sectorului 6.

Consiliul Local al Sectorului 6 va vota proiectul joi, 19 decembrie, după ce unul similar a fost aprobat de Consiliul Local al Sectorului 1 la finele lunii ianuarie. Primăria condusă de Ciprian Ciucu va contribui cu 40% din sumă, informează Buletin de București. Valoarea totală a obiectivului de investiției este aproape 15 milioane de lei, cu TVA. Din acesta sumă, lucrările propriu-zise de construcții-montajul se ridică la nouă milioane de lei, cu TVA.

Lucrarea presupune:

• lungimea totală a podului: 31,80 m;
• suprafaţa pasajului — 344 mp;
• lăţimea părții carosabile pentru două fire de circulaţie și două trotuare pietonale;
• număr de deschideri: 1×28,70 m;
• rampe pe ambele capete în lungime totală de 230 m;
• trotuare pe toată lungimea acestora şi pe pasaj, lăţime 1,50 m, lungime 261,80 m.

Actualul pod Săbăreni a fost construit în anul 1964. Strada Drumul Săbăreni din Sectorul 6 traversează linia de cale ferată Bucureşti-Roşiori (Magistrala 100), la km 6+645, spre strada Drumul Poiana Pietrei din Sectorul 1, prin intermediul acestui pasaj din beton armat. El a rămas în custodia ceferiștilor, cu toate că gestionarul infrastructurii feroviare nu are ca obiect de activitate întreţinerea podurilor rutiere. Pe cale de consecință, nu s-au putut aloca resurse financiare necesare păstrării în bune condiţii a pasajului rutier.

Rezultatul a fost că el s-a degradat de la an la an, până când a devenit impracticabil pentru traficul rutier. În urmă cu șapte ani, pasajul a fost expertizat şi catalogat cu stare tehnică necorespunzătoare, iar prin expertiză au fost instituite o serie de restricţii privind circulaţia rutieră pe pod, atât de viteză, cât şi de tonaj, până la executarea lucrărilor pentru punerea lui în siguranţă. Pe cale de consecință, din 2018, STB a decis ca autobuzele să nu mai treacă peste pod, iar traseul acestora a fost scurtat.

Pasajul este vital pentru câteva sute de bucureșteni, fiind singura cale de acces cu mașina spre restul orașului pentru locuitorii din zonă, care altfel mai pot ieși din cartier doar ca pietoni, câteva sute de metri mai încolo, traversând calea ferată spre Calea Griviței (magistralele 300 și 500).

Cartierul 16 Februarie este unul care, la bază, a fost unul al ceferiștilor. El este amplasat de-o parte și de alta a căii ferate București-Roșiori-Craiova-Timișoara, Magistrala 100, care este supratraversată de acest pasaj. Porțiunea situată dincolo de calea ferată mai este cunoscută și sub numele de Cartierul Chitila Triaj, însă locuitorii spun că ei stau în Cartierul 16 Februarie. Din cauza stării pasajului sunt afectate și mai multe firme care își au sediul în zonă. Printre ele se află și Societatea Tipografică Filaret, filială a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA.

---

---

Pentru construcţia noului pod Săbăreni, mai întâi trebuie demolat cel vechi

Numai că, pentru a fi construit podul nou, trebuie demolat cel vechi. Licitația organizată anul trecut de Regionala București a CNCF CFR SA pentru demolarea podului a fost anulată, potrivit anunțului din sistemul electronic de achiziții publice.

În toamna anului trecut, la licitație fusese depusă o singură ofertă, din partea firmei Gdo Mov SRL, care însă a fost considerată inadmisibilă și procedura s-a anulat. Între timp, nu a mai fost lansată o nouă licitație pentru demolarea podului.

La finele lunii ianuarie, Consiliul Local Sector 1 a aprobat indicatorii pentru noul pod Săbăreni, așa cum am scris la vremea respectivă.