Elon Musk, așteptat să aducă internetul în trenurile Alstom Coradia

În secolul XXI, trenuri moderne plătite cu sute de milioane euro nu dispun de facilități banale precum internetul la bord. Doi președinți ai ARF, și anume Gigi Gavrilă și Ștefan Roșeanu, au uitat pur și simplu să îl ceară în documentațiile de licitație, supervizate de consultanți europeni.

Românii care călătoresc cu modernele trenuri Alstom Coradia sunt nevoiți să se bazeze tot pe telefoanele lor mobile pentru a face streaming de internet, căci la bordul trenurilor în care se găsesc acest serviciu lipsește cu desăvârșire.

Organizată la 20 de ani după ce în Europa au apărut primele servicii de internet la bordul trenurilor (în 2003 în Suedia trenurile SJ ofereau călătorilor internet de la Icomera), licitația pentru primele trenuri interregionale în organizarea ARF și începută în 2020 a ocolit cu discreție cerința dotării trenurilor cu echipamentele și software-ul necesar furnizării de internet la bord.

Chiar dacă la acel moment, în 2020, lipsea ordinul de ministru care să oblige operatorii să ofere internet în trenuri, celor doi președinți ai ARF sub care a curs licitația de rame RE-IR1 nu le-a trecut prin cap să ceară montajul acestuia în trenuri.

Bilete emise electronic la bord, dar cu ce?

Șase ani mai târziu, problemele au început să apară. Operatorilor care au la dispoziție trenurile, și anume CFR Călători și InterRegional Călători din Cluj le revin o sumă de obligații cărora nu le pot face față, riscând să fie penalizați de ARF, instituția care, de altfel, le-a comandat „chele” din punctul de vedere al serviciilor de date.

Una dintre obligațiile operatorilor este eliberarea de bilete în tren și transferul informațiilor în serverele operatorilor și ale ARF. Fără internet la bord aceasta nu se poate întâmpla. Biletele pot fi emise doar pe răboj. Pe kilometri întregi, în vecinătatea Bucureștiului sau în zone de munte pe Valea Prahovei, internetul lipsește și sunt afectate inclusiv serviciile de voce.

Un eșec de marcă

Oficiali implicați în elaborarea caietului de sarcini dau din colț în colț. Ei spun că au prevăzut acest serviciu la bord, dar că ARF a modificat caietul de sarcinci sau că pur și simplu nu își amintesc, căci au trecut anii.

Caietul de sarcini a fost elaborat de firmele AECOM și MC Mobility, în timp ce Banca Europeană de Investiții  – PASSA a oferit doar servicii de verificare a legalității.

Prototipul trenurilor a fost prevăzut cu posibilitatea montării de routere sau modemuri, însă ARF nu a cerut la acel moment acest lucru. Ca urmare, Alstom nu le-a montat și iată-ne acum, șase ani mai târziu, fără servicii WiFi la bord. Discuții purtate de Club Feroviar cu specialiști au arătat că modificările tehnice necesare sunt relativ scumpe și nu pot fi făcute oricum. Le poate face doar ARF, care e proprietarul trenurilor și aceasta în urma unei comenzi, a unui ordin de variație către Alstom.

Trenurile trase pe dreapta

Trenurile ar urma deci să stea din nou trase pe dreapta pentru montajul echipamentelor, iar distracția ar costa alți bani. În plus, chiar cu routere, modemuri și contracte cu operatorii serviciilor de date, va lipsi calitatea constantă a acestora. De regulă, operatorii asigură servicii de date la viteză sporită în vecinătatea șoselelor, nu și a căilor ferate.

Una dintre soluțiile posibile este montarea unor terminale Starlink la bordul trenurilor, care, spre deosebire de soluția clasică a contractelor cu operatorii de telefonie mobilă, asigură semnal de calitate constantă. Este o soluție discutată la nivelul proiectului. Ca dezavantaj, serviciile Starlink sunt însă mai scumpe.

Proiect părăsit al Telecomunicații CFR

Telecomunicații CFR SA, compania ce se ocupă de traficul de date pentru industria feroviară, a avut în anii trecuți un proiect interesant care presupunea utilizarea actualei rețele de fibră pentru transferul datelor pe calea ferată, de unde, prin relee GSM, urma să fie oferite servicii la bordul trenurilor. Proiectul pare a fi decedat, ca urmare a lipsei de bani.

Pe lângă faptul că operatorii sunt împiedicați să își respecte angajamentele luate față de ARF prin contracte, ei se aleg cu o imagine proastă în ochii călătorilor, care nu înțeleg de ce circulă cu trenuri moderne fără acces la internet.

Ordin fără cap al lui Sorin Grindeanu

O explicație pentru această aberație rezidă și într-un ordin al ministrului Grindeanu, emis în 2022 cu nr. 134. Deși există cerința eliberării electronice a biletelor la bordul trenurilor,  Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor atunci, a decis că internetul trebuie să fie obligatoriu doar la bordul trenurilor intercity. Ca prostia să continue, în privința bicicletelor s-a decis ca absolut toate trenurile să fie dotate cu spații de biciclete începând din vara lui 2025, fie că vorbim de trenuri regio sau de trenuri intercity.

Practica altor țări este prezența spațiilor de biciclete doar în trenurile de clasă regio. La noi, același ordin scris fără cap cere spații de biciclete pretutindeni. De prisos să menționăm că nici măcar nu e respectat, doar jumătate dintre trenurile care circulă pe Valea Prahovei având spații de biciclete.

Operatorii au ajuns să afișeze pe uși semne cu interdicția accesului cu biciclete, căci după absența internetului, lipsa rastelelor de biciclete în cerințele din caietul de sarcini al licitației este o altă mare scăpare a foștilor șefi ai ARF.