Emisiunea filatelică ”Locomotive cu abur” va fi lansată miercuri de Romfilatelia

de 23 septembrie 2025
Emisiunea filatelică ”Locomotive cu abur” va fi lansată miercuri de Romfilatelia

Emisiunea filatelică ”Locomotive cu abur”, cu o tematică de colecție, va fi introdusă miercuri în circulație de Romfilatelia și Poșta Română.

Cele patru mărci poștale ale emisiunii filatelice reproduc în imaginile lor locomotive cu abur aflate în exploatare între anii 1872 și 1977, a anunțat Romfilatelia, într-un comunicat citat de Agerpres.

Locomotiva ”Resicza 2” este reprodusă pe marca poștală cu valoarea nominală de 4 lei, locomotiva CFR 1493 pe marca poștală cu valoarea nominală de 6,50 lei, iar locomotiva fabricată la București în 1949 la Uzina 23 August este ilustrată pe marca poștală cu valoarea de 7 lei. Locomotiva 231.065 din celebra serie CFR Pacific este reprodusă pe marca poștală cu valoarea nominală de 14 lei. Plicul ”prima zi” reproduce un peisaj panoramic al unei zone submontane traversată de un tren tractat de o locomotivă cu abur.

Emisiunea este disponibilă de miercuri în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și online.



O istorie de 171 de ani

Istoria căilor ferate din România începe cu anul 1854 când a fost inaugurat, în Banatul aflat sub administrație austro-ungară, traseul Oravița – Baziaș, cu o lungime de 62 km. Locomotivele cu abur utilizate erau fabricate în Austria.

Pe teritoriul Regatului României, sub domnia Regelui Carol I, prima cale ferată construită de Compania engleză John Trevor-Barkley, inaugurată în anul 1869, a fost București Filaret – Giurgiu. Circulația pe această linie a fost întreruptă în 2005, când s-a prăbușit podul de la Grădiștea și a fost restabilită anul trecut, în urma lucrărilor făcute de Porr Construct.

Prima cale ferată construită integral de inginerii români a fost Buzău – Mărășești, inaugurată la 18 octombrie 1881, considerată un succes remarcabil al tehnicii feroviare autohtone, având costuri mult mai mici decât cel al unor realizări similare din alte țări europene.

Au urmat lucrări ample de modernizare începând cu integrarea Portului Constanța în circuitul feroviar prin realizarea deosebită reprezentată de renumitul proiect al lui Anghel Saligny, ”Podul Regele Carol I” de la Cernavodă și continuând cu dublarea unor linii pe traseele Constanța – Cernavodă (1931), Adjud – Tecuci (1933), Câmpina – Brașov (1941).



Share