FOTO După Gruia, hop și Mitică. A sărit chitul și se vede rugina pe un vagon bar-bistro modernizat

de 20 aprilie 2026
FOTO După Gruia, hop și Mitică. A sărit chitul și se vede rugina pe un vagon bar-bistro modernizat

După ce, vara trecută, de pe un vagon de clasa a 2-a modernizat de Electroputere VFU Pașcani, a sărit chitul și se vedea rugina, acum același lucru s-a întâmplat și cu un vagon bar-bistro modernizat tot prin PNRR, dar de această dată de Remarul 16 Februarie. Aceste două cazuri pun la îndoială calitatea lucrărilor făcute de cei doi reparatori de material rulant controlați de Gruia Stoica, respectiv Călin Mitică.

Vagonul bar-bistro care este acum cu rugina la vedere este cel de-al doilea de acest tip modernizat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe baza contractului încheiat de SNTFC CFR Călători cu Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca.



El a fost livrat operatorului feroviar de stat în luna decembrie. Deci la patru luni de când a fost modernizat și introdus în circulație deja au apărut primele probleme vizibile. Se pot lesne observa din fotografiile alăturate, făcute de pasionatul feroviar Mihai Călinescu.


 

Contract semnat la începutul lui 2024

Pe 15 ianuarie 2024, CFR Călători a semnat cu Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca contractul cu titlul ”Servicii de modernizare vagon bar-bistro seria 8976 și achiziție servicii de mentenanță vagon bar-bistro modernizat”. Valoarea serviciilor de modernizare a 10 vagoane se ridică la 9,95 milioane de euro fără TVA, la care se adaugă costul mentenanței, de 6.011.775 de euro fără TVA.

Până acum au fost livrate două astfel de vagoane, care circulă în compunerea perechii de trenuri Avram Iancu: IC 531, cu plecare din București Nord la ora 12:21 și sosire la Arad la 22:37 (10 ore și 16 minute), respectiv IC 522, cu plecare din Arad la ora 6:46 și sosire la București Nord la ora 16:56 (10 ore și 10 minute). Trenurile au și grupe de vagoane de Cluj-Napoca.

Remarul 16 Februarie ar trebui să primească certificat negativ

Așa cum am menționat mai sus, contractul semnat de CFR Călători cu reparatorul clujean de material rulant include și mentenanța vagoanelor care sunt livrate, deci reparațiile nu se vor face pe banii operatorului, ci ai reparatorului. Dacă însă astfel de probleme vor tot apărea, remedierea lor va presupune scoaterea vagoanelor din circulație pentru anumite perioade de timp, deci o rată de disponibilitate scăzută.

În mod normal, o asemenea situație ar trebui să atragă după sine emiterea de către conducerea CFR Călători a unui certificat negativ pentru unitatea reparatoare, iar aceasta să nu mai poată participa la licitații o anumită perioadă. Este greu de crezut însă că acest lucru se va întâmpla, din moment ce un asemenea certificat nu a fost emis pentru Remarul 16 Februarie nici după ce ține sechestrate încă din 2018 șase automotoare Siemens Desiro (”Săgeata Albastră”) trimise de CFR Călători la reparații. În plus (de fapt, în minus pentru interesul public), nu trebuie uitată nici întâlnirea de taină de la Băneasa Shopping City dintre directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, și patronul Remarul 16 Februarie, Călin Mitică, dată în fapt de Club Feroviar.

Rugină și pe vagoanele modernizate de Gruia Stoica

Nu este prima oară când un vagon al CFR Călători modernizat prin PNRR este surprins cu rugina la vedere.

În iunie 2025 scriam că la doar două luni de la intrarea lor în exploatare, la vagoanele CFR Călători modernizate de Electroputere VFU Pașcani, parte a Grupului Grampet controlat de Gruia Stoica, cu bani din PNRR au apărut consecințele reparațiilor de mântuială.

Pe un vagon „modernizat” de Electroputere VFU, se putea vedea tabla acoperitoare care arăta de parcă ar fi trecut printr-o zonă de conflict. Fotografia indica un strat de chit gros, crăpat și sărit pe o suprafață semnificativă. Dedesubt se ițea tabla ruginită și plină de înfundături, semn că angajații lui Gruia Stoica nu s-au străduit să o îndrepte prea mult.

O tehnologie corespunzătoare ar fi presupus înlocuirea totală a tablei acoperitoare sau măcar o curățare a ei prin sablare, pasivizare, chituire și apoi vopsite. Grosimea stratului de chit ar trebui să fie minimul necesar, contrar practicii tinichigiilor de duzină care umplu cu chit pentru ca să nu se chinuie prea mult.



Share