FOTO. Gară geamănă cu cea regală din Curtea de Argeș, lăsată în paragină

 

O gară geamănă cu cea din Curtea de Argeș, construită în secolul XIX, este lăsată în paragină de CFR SA.

 

Anunțurile triumfaliste ale ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, cu atenția sporită acordată de guvernul PSD căii ferate din România trec fără a impresiona bătrâna gară plină de crăpături din Comănești, Bacău. La intrare tronează țanțoș o placă ce anunță puținii trecători că au în fața lor un monument istoric. Valoarea clădirii este sugerată de estetica deosebită a acesteia, fațadele elaborate din zidărie, structurile aparente de lemn masiv.

Însă, fotografii postate de utilizatori Facebook arată o călătoare stând stingher pe banchetele metalice, austere, vopsite într-un verde strident. Pereții sunt îmbrăcați în placaj ieftin și acesta putrezit și desprins de pe pereți. Calorifele de tip „modern” au vopseaua desprinsă, iar țevile de alimentare flambează în toate direcțiile.

Nici măcar referirile la gară pe internet nu sunt numeroase. Explicația e că gara nu se găsește pe mărețele coridoare TEN-T spre care se îndreaptă 99% din fondurile europene. Trenurile se rup la Adjud din magistrala spre Suceava pentru a se îndrepta pe rută electrificată totuși spre Sfântu Gheorghe și Brașov (cu o ocolire importantă) sau spre Deda, de unde se bifurcă iarăși spre Câmpia Turzii și Vișeul de Jos.

Nu mai insistăm cu descrierile, căci fotografiile postate de utilizatorul Facebook spun totul.

Gara este identică cu cea regală, din Curtea de Argeș. Potrivit Wikipedia, arhitectul italian Giulio Magni (arhitect șef al Bucureștiului, dar și al Halei Traian din București) a primit, în același an 1898, o comandă pentru realizarea a două gări (aproape identice) și a unei halte pe liniile Pitești–Curtea de Argeș și Adjud–Comănești–Ghimeș, ambele linii executate sub coordonarea inginerului român Elie Radu.

Gările gemene din Curtea de Argeș și Comănești reprezintă o ilustrare a viziunii lui Magni asupra stilului național, el combinând elemente cu certe filiații în arhitectura romanică cu motive și materiale de tip oriental, asimilate pe filieră bizantină. Gara a fost construită pe vremea când orașul Comănești era moșie a familiei Ghika. Se află în apropiere de Palatul Ghika-Comănești, realizat în 1885 de arhitectul Albert Galleron, care a făcut și proiectul Ateneului Român și al Băncii Naționale a României. Gara din Comănești a fost ridicată de inginerul Elie Radu, inspirat după modelul gării din Lausanne, Elveția, ca și cea din Curtea de Argeș.