FOTO-VIDEO Un oraș fost industrial renaște datorită tramvaiului și căii ferate

Reintroducerea transportului cu tramvaiul la Reșița și viitoarea reînnoire a căii ferate spre Timișoara scot acest oraș fost industrial din enclavizarea și adormirea ultimelor decenii. Reșița începe să renască. De la 1 Decembrie se va pune în funcțiune prima linie de tramvai din oraș, după 13 ani de absență a acestui mod de transport. De asemenea, primarul Ioan Popa a parcurs aproape toate etapele pentru a începe reînnoirea căii ferate Reșița-Timișoara.

În ultimele decenii, trei orașe din România au dezafectat liniile de tramvai și au renunțat la transportul urban pe șine: Constanța, Brașov și Reșița. Unul singur l-a reintrodus – Reșița. În capitala Banatului Montan, reședința județului Caraș-Severin, tramvaiele au avut o istorie scurtă, din 1986 până în 2011, când ele au fost scoase din caza stării proaste a infrastructurii și a materialului rulant. Tramvaiele au fost la început românești, iar apoi second hand din Germania. Când nici acestea din urmă n-au mai putut fi reparate, s-a renunțat la acest mijloc de transport.

Primarul Ioan Popa a reintrodus transportul cu tramvaiul la Reșița

Însă în urmă cu câțiva ani primarul Reșiței, Ioan Popa (PNL), a vrut să reintroducă tramvaiele pe străzile din oraș. Și a reușit. Linia de 8.300 de metri cale dublă și 1.727 de metri cale simplă în depou a fost construită de la zero, cu fonduri europene. Tot cu fonduri europene au fost cumpărate, de Ministerul Dezvoltării, și cele 13 tramvaie bidirecționale care vor începe să circule cu călători de Ziua Națională.

”Pentru că valoarea maximă a unui proiect de mobilitate urbană este de 20 de milioane de euro, iar întregul proiect costa 60 de milioane de euro, l-am împărțit în trei faze: modernizarea liniei de tramvai, modernizarea depoului și construcția clădirii noi pentru birouri, care include și terminalul pentru autobuze electrice. Vreau ca Reșița să devină hub pentru turismul din Banatul Montan, pentru că sunt multe atracții turistice în zonă”, ne-a declarat edilul.

---

---

Lucrările, realizate de Porr Construct

Proiectul privind reintroducerea tramvaiului pe Calea Timișoarei și modernizarea acestei artere de circulație a fost scos pentru prima oară la licitație în 2021. Apoi, la a doua licitație, contractul a fost atribuit către Porr Construct.

Pe șantier au lucrat chiar și 280 de muncitori la un moment dat, cupoanele de șină de 18 metri au fost aduse din Austria, iar schimbătoarele de cale au fost furnizate de compania bucureșteană Mari Vila Com. Ironia istoriei: la Reșița au fost produse primele șine de cale ferată din România, iar acum ele au fost importate. ”La Caransebeș am găsit un cupon de șină fabricat la Reșița în 1877”, își amintește Marius Hidiș, fost angajat al Compnaiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, fost șef adjunct de secție la Caransebeș, acum pensionar și angajat al Porr Construct. Asupra lui Marius Hidiș vom reveni puțin mai târziu.

Noua linie de tramvai are 16 stații, care sunt dotate cu sisteme de informare a călătorilor și cu automate pentru procurarea și reîncărcarea titlurilor de călătorie. Stâlpii de susținere a catenarei au fost recuperați de la fosta linie de tramvai și reprezintă o mândrie locală, pentru că ei au fost produși la Reșița. Pe linia de tramvai vor circula și autobuzele electrice cumpărate de Municipalitate, tot cu fonduri europene, și vor avea stații comune. O singură stație are stâlpul instalat pe mijloc și nu va putea fi folosită de autobuze.

Beneficii colaterale ale proiectului

În afară de îmbunătățirea mobilității urbane și reducerea poluării, proiectul privind reintroducerea transportului cu tramvaiul la Reșița a avut și multe alte beneficii colaterale pentru oraș. Cum în Reșița au sosit sute de muncitori, așa cum am arătat mai sus, se impunea găsirea unor locuri de cazare pentru aceștia. În consecință, a crescut vertiginos numărul pensiunilor și al apartamentelor renovate oferite spre închiriere.

În plus, aspectul bulevardului central din Reșița s-a îmbunătățit semnificativ, mai ales în zona în care șinele sunt înierbate și între ele se află foarte multă vegetație. La schimbarea la față a acestui bulevard a contribuit și proiectul de anvelopare termică a blocurilor care-l străjuiesc și care în urma acestei operațiuini și-a pierdut aspectul cenușiu, de ghetou muncitoresc.

În aceste zile se fac probe cu tramvaiele pe șina nouă, se fac ajustări la calea de rulare și la sistemul de alimentare a vehiculelor cu energie electrică, iar primarul Ioan Popa este hotărât ca de Ziua Națională a României reșițenii să poată (re)începe să utilizeze acest mod de transport.

Oamenii din spatele proiectului

În afară de sutele de muncitori, doi ingineri stau în spatele proiectului privind reintroducerea transportului cu tramvaiul la Reșița de către Porr Construct.

Primul este șeful de proiect, tânărul inginer Robin Grijdac, care a absolvit Facultatea de Construcții Civile la Timișoara. Pe durata studiilor a făcut practică la Porr și apoi s-a angajat la această societate de construcții, unde a lucrat ca inginer la proiecte de autostrăzi și la Aeroportul Târgu Mureș. Apoi, pentru el a venit marea provocare: primul proiect de transport pe șină, și anume tramvaiul din Reșița. S-a adaptat repede la noul tip de infrastructură, chiar dacă recunoaște că proiectele feroviare sunt mai complexe decât cele rutiere.

Nu putea însă reuși în acest proiect fără ajutorul inginerului reșițean de căi ferate Marius Hidiș, pe care l-am pomenit mai sus.

A lucrat la CNCF CFR SA din 1986 până în 2022, când s-a pensionat. ”Nu am stat nicio zi acasă. Azi m-am pensionat și a doua zi am început munca la Porr Construct. Din 2008 și până la data pensionării, Marius Hidiș a făcut naveta la Caransebeș, unde era șef adjunct de secție de linii. Acum a scăpat de navetă și lucrează în orașul în care locuiește și pe care vrea să-l vadă cum renaște.

Calea ferată Reșița Nord-Voiteni-Timișoara Nord va fi modernizată

Cel mai probabil, după ce șantierul de la linia de tramvai se va încheia, inginerul Hidiș se va implica și într-un alt proiect al Primăriei Reșița, cel de reînnoire a căii ferate Reșița-Voiteni-Timișoara Nord.

În prezent, pe această cale ferată circulă doar trenurile operate de Regio Călători, care străbat distanța de 95 km în două ore și 40 de minute. În urma reînnoririi, durata călătoriei se va reduce la o oră și 15 minute, la care se vor adăuga alte zece minute pentru a ajunge de la Aeroportul Traian Vuia Timișoara la Gara de Nord din Timișoara. După cum a mai scris Club Feroviar, contractul de 65 de milioane de euro pentru asigurarea legăturii feroviare la Aeroportul Timișoara a fost atribuit deja către spaniolii de la FCC Construccion.

Cât privește linia Reșița Nord-Voiteni-Timișoara Nord, pentru modernizarea acesteia s-a creat un consorțiu între Primăria Reșița și consiliile județene Caraș-Severin și Timiș, iar acum, după ce s-au parcurs toate etapele necesare, se așteaptă apariția Hotărârii de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

Trenuri la intervale de succedare de o oră

Finanțarea proiectului de 160 de milioane de euro va fi asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

L-am întrebat pe primarul Ioan Popa dacă crede că lucrarea poate fi realizată în termenul strâns prevăzut prin PNRR (până în anul 2026) și răspunsul a fost afirmativ: ”Odată ce va apărea Hotărârea de Guvern în Monitorul Oficial, vom scoate urgent la licitație luicrarea pe Reșița-Voiteni. Se poate realiza în 24 de luni, mai ales că toți contructorii importanți sunt interesați de acest proiect. Primăria Reșița își va crea propriul operator de transport feroviar. Într-o primă fază vom opera linia cu automotoare diesel second hand, iar apoi vom cumpăra trenuri noi, care de la Timișoara la Voiteni vor fi alimentate la catenară, iar de la Voiteni la Reșița vor fi propulsate de baterii”.

Proiectul vizează liniile CF 122 (Timișoara Nord-Voiteni-Moravița) și 122a (Voiteni – Reșița Nord). Traseul proiectat se va desfășura, în general, pe actualul tronson, incluzând ajustările necesare reducerii diferențelor de nivel și lărgirii unghiurilor curbelor, astfel încât vitezele de 120 km/oră pentru trenurile de călători și 80 km/oră pentru cele de marfă să poată fi atinse. Singura zonă care nu va putea asigura viteza maximă de deplasare este cea de la ieșirea din stația Timișoara-Nord, unde traseul impune o geometrie a curbelor cu raze mai mici decât cele necesare deplasării cu 120 km/oră.

Intervalul de succedare va fi de un tren pe oră, lucru pentru care sunt necesare patru sau cinci rame electrice, cu o capacitate de 300 de pasageri fiecare. Va trebui modernizată și stația Reșița Nord, prin introducerea de europeroane, așa cum s-a întâmplat la Reșița Sud în urmă cu aproape 15 ani de zile.

Odată proiectul realizat, Reșița nu va mai fi o enclavă ruptă de restul țării din cauza accesului greoi, ci chiar, așa cum spunea primarul, un hub turistic.