GALERIE FOTO. Gara de Nord – București, punct de tranzit pentru refugiații ucraineni

Gara de Nord nu este atât de plină de refugiați pe cât ar crede cineva care citește numeroasele știri despre războiul din Ucraina. Fiecare tren care vine din nordul țării aduce însă în București câteva zeci de refugiați care, pentru câteva ore sau o zi, zăbovesc în așteptarea mijloacelor de transport care să îi transporte către vestul Europei sau Polonia. Situația, într-un fotoreportaj realizat de Club Feroviar.

Peroanele sunt înțesate de panouri cu afișe prezentând oportunitățile de transport pe care le au refugiații, fie spre Constanța – Varna – Istanbul, fie spre Aeroportul Otopeni sau feroviar spre Cluj – Budapesta – Varșovia.

Mulți au rude la muncă în Polonia și se duc într-acolo. Alții, la cunoștințe în vestul Europei. Bombardamentele rușilor îndreptate în ultimele zile și către trenurile de refugiați au scăzut semnificativ numărul celor care se încumetă să traverseze Ucraina pe cale feroviară, fapt pentru care Gara de Nord este mai goală decât zilele trecute. „Refugiații spun că dacă inițial ruții atacau doar mașinile, acum atacă și trenurile”, spune un voluntar din gară.

Servicii gratuite pentru refugiați

Club Feroviar vă prezină mai multe fotografii făcute miercuri la orele prânzului care reflectă situația. Refugiații au la dispoziție puncte de furnizare gratuită a cartelelor SIM (foto: o tânără sună din fața unui centru de refugiați o persoană apropiată din Ucraina, iar la o masă se dau gratuit SIM-uri), servicii veterinare pentru animalele de companie (o doamnă caută pentru motanul ei o cușcă de transport). Tratamentele veterinare sunt oferite gratuit. CFR Infrastructură a pus gratuit la dispoziție servicii internet wireless.

Serviciile Primăriei și ale Crucii Roșii sunt active, sălile de așteptare fiind amenajate în centre de primire dotate inclusiv cu bufet de servire a gustărilor sau spații de joacă pentru copii. Angajați ai Crucii Roșii, dar și voluntari dirijează grupurile de refugiați.

Paradoxal, se aude vorbind mult rusa, voluntarii români sunt mai degrabă vorbitori de limbă rusă, limbă de altfel folosită inclusiv de refugiați pentru discuțiile dintre ei. Engleza este prea puțin vorbită de cei veniți. Copiii își țin strâns în brațe jucăriile favorite, alături de părinți. Grupurile sunt formate mai mult din copii, femei, bătrâni – unii invalizi, în scaune cu rotile, iar puținii bărbați prezenți au cetățenia altor țări. Oarecum speriați, neînțelegând multe din cele scrise în limba engleză pe biletele internaționale, ucrainenii cer lămuriri voluntarilor. Într-una dintre imagini, un grup din orașul Mikolaiev (la Marea Neagră) grăbit să prindă un tren CFR spre Budapesta – Viena. Refugiații ajung inclusiv pe cale rutieră dinspre Izmail – Isaccea, județul Tulcea.