Guvernul aprobă în ședință costurile modernizării Craiova – Caransebeș

Guvernul aprobă miercuri costurile modernizării Craiova – Caransebeș, valoarea investiției urmând să fie de 12,4 miliarde lei, respectiv o medie de 11 milioane de euro pe kilometru. 

Tronsonul face parte din cele două coridoare feroviare care traversează România, și anume Coridorul Orient/Est-Mediteranean și Coridorul Rin-Dunăre, prin care Comisia Europeană urmărește îmbunătățirea conexiunilor multimodale între Germania de Nord, Republica Cehă, Regiunea Panonică și Europa de Sud-Est, inclusiv legătura cu Marea Neagră și cu Grecia și Cipru.

Axa feroviară 22, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean are următorul traseu: Patras – Atena – Salonic – Promahonas (Grecia) – Kulata – Sofia – Vidin (Bulgaria) – Calafat – Craiova – Timișoara – Curtici (România) – Lokoshaza – Budapesta – Gyor – Hegyeshalom (Ungaria) – Viena – Praga – Nürnberg/Dresda, arată Guvernul în nota de fundamentare a proiectului de act normativ care aprobă indicatorii.

Prin realizarea acestui obiectiv de investiții de utilitate publică de interes național, se va realiza o legătură rapidă între Craiova – Drobeta Turnu – Severin – Caransebeș, cu efecte benefice pe toate planurile (aglomerare, poluare, consum crescut de carburanți, scăderea timpului de transport pentru călători şi mărfuri etc.).

Costurile modernizării Craiova – Caransebeș privesc 226 kilometri

Modernizarea Craiova – Caransebeș costă peste 12 miliarde de lei. Potrivit proiectului de act normativ este vorba de modernizarea unui total de 226 kilometri, astfel: linie dublã electrificatã pe intervalul Craiova-Strehaia (60 km), linie simplă electrificată pe intervalul Strehaia-Drobeta-Turnu Severin (54 km) și linie simplă electrificată pe intervalul Drobeta-Turnu Severin-Caransebeș (112 km).

Principalul obiectiv al lucrărilor îl constituie reabilitarea liniilor de cale ferată existente, pentru a permite viteze de circulație de 100 – 120 km/h  (pentru trenurile de marfă) și 120 – 160 km/h (pentru trenurile de călători), în conformitate cu previziunile cererii de trafic de călători şi de marfă naţional şi internaţional. Valoarea totală a investiţiei (inclusiv T.V.A.) este de 12,49 miliarde lei, iar durata de execuție a investiției este de 60 luni.

Proiectul prevede:

• Linie CF simplă existentă care se reabilitează: 59,840 km
• Linie CF simplă existentă care se reabilitează și va fi dublată: 65,327 km
• Linie CF dublă existentă care se reabilitează: 52,338 km
• Linie CF dublă noua pe variante de traseu: 47,782 km

Totodată, se are în vedere introducerea instalațíilor de centralizare electronic/electrodinamic noi sau reabilitate, după caz, în stațíi șí linie curentă și introducerea sistemului de siguranță ETCS Nivel 1/ETCS Nivel 1+GSM-R/ETCS Nivel 2+GSM-R, în conformitate cu Specificațiile Tehnice de Interoperabilitate (STI) şi cu previziunile cererii de trafic de călători şi de marfă naţional şi internațional.

Sarcina pe osie după lucrări urmează să fie de minimum 22,5 tone/osie, lungimea maximă a trenurilor de 740 m în toate stațiile. Peroanele vor fi înalte, lungi de 400 de metri în toate stațiile. Vor fi modernizate instalațiile de electrificare pe toată lungimea (în sistem de alimentare de 25 kV, 50 Hz) și va fi mărită capacitatea de tranzit.

Potrivit autorilor proiectului, starea actuală tehnică a liniei feroviare Craiova – Caransebeș nu răspunde nici cerințelor standardelor TEN-T, și nici prescripțiilor STI, aflându-se în condiții de mentenanță reduse, majoritatea structurilor sale fiind aproape de limita duratei de viață tehnică. Aceasta nu respectă noile reglementări și norme EN, având zone de instabilitate și prezentând riscuri geotehnice, hidrologice, hidrogeologice.

Beneficiile proiectului

Proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Craiova – Drobeta – Turnu Severin –
Caransebeș va contribui la:

– Generarea de noi locuri de muncă, pe perioada de implementare a proiectului;
– Economii la nivelul costurilor de întreţinere a infrastructurii;
– Economii la nivelul costurilor de operare a infrastructurii;
– Economii la nivelul costurilor aferente trenurilor;
– Economie de timp pentru călători;
– Economie de timp pentru transportul de marfă;
– Câștiguri în eficiență;
– Economii la nivelul emisiilor de CO2;
– Economii la nivelul costurilor aferente accidentelor;
– Reducerea poluării.