În șase luni, tramvaiul din Reșița a transportat 1,4 milioane de călători

În șase luni, de când a fost reintrodus transportul urban pe șine în reședința județului Caraș-Severin, tramvaiul din Reșița a transportat 1,4 milioane de călători, în condițiile în care populația orașului este de 60.000 de locuitori. Conferința de Operatorie și Material Rulant organizată de Club Feroviar la Oradea în zilele de 21 și 22 mai a reprezentat un bun prilej pentru ca operatorii de transport local din câteva mari orașe să-și prezinte investițiile.
Sebastian Dan, reprezentantul Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca, a prezentat o situație detaliată a rețelelor de transport urban pe șine din orașele României. În România sunt 11 orașe în care circulă tramvaie: București, Ploiești, Craiova, Reșița, Timișoara, Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Iași, Galați și Brăila.
În total, lungimea rețelei urbane de tramvai este în momentul de față de 285 km cale dublă + 219 km cale simplă. Din total, liniile modernizate însumează 233,75 km. Pe cele 75 de linii de transport urban pe șine din România circulă 772 de tramvaie, din care 350 sunt noi (45%). Investițiile în cumpărarea de tramvaie noi au totalizat trei miliarde de lei (600 de milioane de euro), iar cele în modernizarea infrastructurii 3,1 miliarde de lei (620 de milioane de euro).
”Suntem acum la jumătatea drumului, atât în ceea ce privește cumpărarea de tramvaie noi, cât și din punctul de vedere al investițiilor în modernizarea căii de rulare”, a concluzionat Sebastian Dan.
O situație mai specială este la Ploiești, unde întrega lungime a căii de rulare a fost modernizată, dar pe ea circulă doar tramvaie vechi. De aceea, municipalitatea ploieșteană pregătește acum lansarea unei proceduri de achiziție pentru 20 de tramvaie moderne.

---

---

Tramvaiul din Reșița, proiect realizat de la zero

În altă ordine de idei, un caz aparte este cel al Reșiței, unde transportul cu tramvaiul a fost reintrodus la finele anului trecut, după o pauză de 11 ani. O lecție pentru Constanța și Brașov, care și ele au renunțat la tramvaie în mandatele primarilor Radu Mazăre, respectiv George Scripcaru și acest mod de transport nu a mai fost reintrodus.
Formată din patru proiecte integrate, investiția de 110 milioane de euro a reconfigurat axul principal al orașului, îmbunătățind nu doar infrastructura tramvaiului, ci și drumurile, trotuarele, pistele de biciclete și spațiile verzi adiacente. În plus, inițiativa a inclus și achiziționarea a 13 tramvaie bidirecționale cumpărate de Ministerul Dezvoltării de la compania turcească Durmazlar și 10 autobuze electrice.
Revenind la infrastructura de tramvai, linia de 8.300 de metri cale dublă și 1.727 de metri cale simplă în depou a fost construită de la zero, cu fonduri europene, de către compania Porr Construct. Directorul Transport Urban Reșița (TUR), Laurențiu Stanciu, prezent la evenimentul organizat de Club Feroviar la Oradea, a declarat că după ce tramvaiul din Reșița a început să circule din nou veniturile operatorului au crescut cu 30%. Tot el a precizat că Reșița este, după Cluj-Napoca și Oradea, orașul din România cu cele mai multe fonduri europene atrase pe cap de locuitor.

---

---

Proiecte gigant în București

Evident, cea mai mare rețea de cale de rulare pentru tramvaie se află în București – 141 km (cale dublă) – pe care circulă 19 linii.
În circulație sunt 300 de tramvaie, din care 100 sunt noi – cele cumpărate de la Astra Vagoane Călători Arad cu 870 de milioane de lei. Acestora li se adaugă, așa cum a spus Ștefan Toader, responsabilul cu materialul rulant la Societatea de Transport București STB SA, alte 92 de tramvaie V3A modernizate sau Bucur LF, construite la Uzina de Reparații Atelierele Centrale (URAC).
Tramvaiele Bucur Low Floor au motoare asincrone trifazate, invertoare moderne, consum redus de energie, comandă electronică integrată și sisteme de frânare moderne. Podeaua vehiculelor este parțial coborâtă (70%), pentru accesibilitate. De asemenea, multe dintre ele au fost dotate cu sisteme de climatizare și sisteme moderne de informare a călătorilor.
În ceea ce privește calea de rulare, au fost atribuite contractele pentru modernizarea a aproximativ 50 km, împărțiți în 16 loturi. Lotul 14, de pe strada Nicolae Teclu din apropierea Depoului Titan este deja finalizat de societatea Urban Profile Grele. Lotul 3 de pe bulevardul Barbu Văcărescu (linia tramvaiului 5, ”tramvaiul corporatiștilor”) este în curs de finalizare de către constructorul român Mari Vila Com. Pe Lotul 11 de pe bulevardul Expoziției, Porr Construct a început lucrările, în urma unui acord convenit cu primarul general în funcție, președintele ales Nicușor Dan. Adică austriecii lucrează ”pe caiet”, până când Primăria Municipiului București va accesa fondurile europene.
Din cele opt depouri ale STB SA, doar patru sunt modernizate. În aceste condiții, transportatorul bucureștean de suprafață a contractat studii de fezabilitate pentru modernizarea depourilor Titan și Colentina. În București s-a pus accent și pe integrarea tramvaielor, autobuzelor, metroului și transportului periurban ȋntr-un sistem unitar. De asemenea, sunt trei staţii multimodale: Piața Eroii Revoluției (realizată de Primăria Sectorului 4), Gara de Nord și Obor. Au mai fost realizate culoare unice pentru transportul în comun și staṭii comune. Nu în ultimul rând, sunt parcări de tip Park&Ride la Pantelimon, Străuleşti și Tudor Arghezi.

Tram-trenul Oradea, proiectul cu cea mai mare anvergură

Dar cel mai ambițios și de anvergură proiect de mobilitate urbană pe șine se află la Oradea. Directorul general al OTL, Adrian Revnic, a anunțat că licitația pentru proiectul de tram-tren urmează să fie lansată în curând. Licitația urmează să fie lansată de către Consiliul Județean Bihor, partener în proiect cu Primăria Oradea, Zona Metropolitană Oradea, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, alături de OTL.
Proiectul viitorului tren metropolitan este menit să asigure conectivitatea municipiului Oradea cu Aeroportul Oradea, localitatea Sânmartin și stațiunile Băile 1 Mai și Felix, comuna Borș și comuna Sântandrei până în Cheresig. Investițiile vizează reabilitarea și electrificarea rețelelor de cale ferată și tramvai existente, urmând ca acestea din urmă să fie extinse cu linii cu un singur fir pentru vehicule de tip tram-tren, capabile să folosească atât sistemul de alimentare electrică feroviar, de 25.000 de volți, cât și pe cel de tramvai, de 600 de volți.
Pe lângă amenajarea de linii feroviare, stații, peroane și pasaje pietonale, proiectul mai include achiziția a opt tram-trenuri cu sistem hibrid de alimentare, atât de la rețeaua OTL, cât și de la baterii capabile să asigure o autonomie de 3 km, precum și a cinci vehicule de tip feroviar care să poată folosi și sistemul de alimentare al CFR, și pe cel al OTL.
Adrian Revnic a precizat că fără ajutorul Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA acest proiect nu ar fi reușit. Potrivit directorului OTL, săptămânile trecute a fost preluată de la administratorul infrastructurii feroviare din România documentația pentru a se putea finaliza caietul de sarcini al licitației. În ceea ce privește materialul rulant, specificațiile tehnice vor avea un interval larg, pentru a se putea înscrie cât mai mulți producători la licitație, pentru a nu fi restricții. De exemplu, lungimea vehiculelor pornește de la 27 de metri și ajunge la 52 de metri.
Prima oară, proiectul de rețea tram-tren la Oradea a fost anunțat de Adrian Revnic la Conferințele Club Feroviar, în primăvara anului 2023. Studiul de fezabilitate a fost realizat de Baicons Impex SRL.

Sisteme anticoliziune prezentate de Bosch

Transportul cu tramvaiele în interiorul orașelor implică și riscuri, nu doar avantaje. Cel mai ridicat risc este reprezentat de accidentele rutiere, cu alte vehicule aflate în trafic. Chiar și în condițiile în care căile de rulare sunt separate de traficul rutier general, tramvaiele tot sunt obligate să traverseze intersecții, unde apare, evident, riscul de coliziune.
Gigantul mondial Bosch, reprezentat de Rene Hoepfner, director de vânzări globale la Railway Technologies Bosch Engeneering, a prezentat la evenimentul Club Feroviar de la Oradean pachetul său de sisteme anticoliziune. În acest domeniu, Bosch are deja o experiență de peste zece ani, timp în care sistemele au fost testate și și-au dovedit eficiența, oferind o creștere a siguranței în transportul urban pe șine. Integrarea acestor sisteme se face extrem de facil atât pe vehiculele noi, cât și pe cele din parcul de material rulant existent. Nu în ultimul rând, sistemele respectă cu strictețe standardele feroviare în domeniu.