Operatorii feroviari trebuie familiarizați cu diagrama os de pește

DES (Discret Event Simulation), simulări Monte Carlo, modelări stocastice, diagrama Ishikawa și altele sunt toate metode care vor trebui știute și puse în practică de către operatorii feroviari mari și mici din România pentru a evalua și a se apăra contra riscurilor unor incidente feroviare, pe o cale ferată pe care 90% dintre accidente sunt cauzate de starea proastă a șinelor și traverselor CFR SA.

Nimeni nu scapă. De la marii patroni feroviari la micii întreprinzători de mocănițe operate în afaceri de familie.

România devine o țară de noaptea minții în care nimeni nu obiectează în privința stării căii ferate, dar în care se cer chestiuni aberante în mod nediferențiat tuturor. Nu susține nimeni că un operator mare nu are nevoie de un program de evaluare, combatere și preîntâmpinare a riscurilor. De aici până la impunerea acestora la operatorii turistici ce au una-două mocănițe și câțiva angajați e cale lungă.

Ministrul Transporturilor a elaborat un act normativ care are în vedere crearea cadrului legal privind evaluarea riscurilor pentru domeniul feroviar, transportului cu metroul, metroul uşor, monorai şi transportului urban, suburban şi regional pe şine, pe linii ferate industriale și pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic.

„În momentul de față nu se efectuează evaluarea riscurilor pentru domeniul feroviar, transportului cu metroul, metroul uşor, monorai şi transportului urban, suburban şi regional pe şine, pe linii ferate industriale și pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic.

Având în vedere importanța domeniul feroviar, transportului cu metroul, metroul uşor, monorai şi transportului urban, suburban şi regional pe şine, pe linii ferate industriale și pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic, scopul acestei metodologii de evaluare a riscurilor este de a oferi un cadru coerent pentru evaluarea modalităților de identificare, analiză și control al gestionării riscurilor în domeniile menționate anterior”, explică Ministerul Transporturlor în nota de fundamentare a actului legislativ disponibil aici.

Liniile de muzeu și turistice nu scapă

Metodologia stabileşte etapele, principalele elemente, factorii, parametrii, criteriile, instrumentele, tehnicile şi procedeele care sunt avute în vedere în activitatea de evaluare a modalităților de identificare, analiză și control al gestionării riscurilor aferente domeniului feroviar, transportului cu metroul, metroul uşor, monorai şi transportului urban, suburban şi regional pe şine, pe linii ferate industriale și pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic.

Prin aplicarea metodologiei, Autoritatea Feroviară Română – AFER evaluează modalitățile de identificare, analiză și control al gestionării riscurilor de către operatorii economici din domeniul feroviar, transportul cu metroul, metroul uşor, monorai şi transportului urban, suburban şi regional pe șine, pe linii ferate industriale și pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic.

Operatorii economici din domeniul feroviar, al transportului cu metroul, metroul uşor, monorai şi al transportului urban, suburban şi regional pe şine, pe linii ferate industriale și pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic trebuie să identifice, evalueze și să gestioneze riscurile aferente din domeniile menționate, după caz, în unităţile proprii, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor.

Operatorii feroviari trebuie familiarizați cu diagrama os de pește

Dacă la marii operatori există posibilitatea aplicării complicatelor formule la cei mici, precum cei de linii turistice, această posibilitate nu există. Firme de câțiva angajați vor fi nevoite, cel mai probabil, să își angajeze matematicieni care să înțeleagă complicatele formule gândite de statul român.

De exemplu, ilustrăm afirmația noastră cu așa-zisa diagramă Ishikawa.

„Diagrama Ishikawa (Diagrama cauză-efect sau „Diagrama os de pește”)

3.1. Diagrama Ishikawa este utilizată pentru a identifica și organiza cauzele potențiale ale unui incident sau ale unei defecțiuni, arătând relațiile dintre diferiți factori.

3.2. Fiecare „os” reprezintă o categorie principală de cauze (ex. echipament, oameni, mediu), iar cauzele sunt dezvoltate în detaliu.

1. Utilitate: diagrama ajută la vizualizarea cauzelor posibile ale unui risc sau defect și este utilă în analiza calitativă, cum ar fi analiza cauzală.
2. Determinarea valorilor numerice: această metodă nu generează valori numerice, dar poate fi combinată cu scoruri de probabilitate pentru a evidenția cauzele prioritare”, o descrie documentul MT.