Performanțe slabe în 2024 în transportul european de marfă

Transportul european de marfă a înregistrat în prima jumătate a anului trecut o evoluție mai degrabă negativă, cu primele două țări europene din punct de vedere a volumelor de transport în regres. Doar nouă țări din 31 state europene au înregistrat creșteri.

În contextul recesiunii generale din Europa, prima jumătate a anului 2024 s-a manifestat printr-o performanță mai slabă în transportul feroviar de marfă, arată date făcute publice la finele lunii decembrie de către Oficiul Polonez pentru Transport Feroviar (UTK).

Performanțele slabe au fost întâlnite  în majoritatea țărilor europene. Primele două țări din punct de vedere al traficului feroviar de marfă, anume Germania și Polonia au înregistrat scăderi de 2,2% și, respectiv 5,5%. De abia a treia țară ca volum de mărfuri transportat a înregistrat creșteri, anume Franța cu 15,1%, insuficient însă pentru a compensa tendința generală din Europa.

Per total cele 31 de țări europene analizate, și cu ajutorul datelor furnizate de Eurostat, au înregistrat o contracție medie anuală de 0,7%.

În semestrul I 2024, transportul feroviar de marfă a rămas în condiții de mare incertitudine și turbulență legate de situația geopolitică din regiune.

Studii de caz. Evoluții naționale         

Datele de pe piața feroviară din Polonia pentru prima jumătate a anului 2024 nu sunt optimiste. Trenurile de marfă din țara nordică au transportat cu aproape 1,7 miliarde de tone-kilometru mai puțin decât în urmă cu un an. În total, trenurile de marfă din 30 de țări europene au generat peste 206,3 miliarde de tone-kilometru de marfă în perioada ianuarie-iunie 2024. Trei țări, Germania, Polonia și Franța, reprezintă mai mult de jumătate din acest volum. Transportul feroviar de marfă în Germania a reprezentat 62,8 miliarde de tone-kilometru în perioada analizată (o cotă de 30,4%). Polonia, cu 29,1 miliarde de tone-kilometru de transport de marfă, se află pe locul al doilea (o cotă de 14,1%).

Peste 16,6 miliarde de tone-kilometru au fost realizate pe calea ferată de marfă în Franța (pondere de 8,1%).

La polul opus se află Irlanda, unde trenurile de marfă au realizat puțin sub 37 de milioane de tone-kilometru de transport de marfă în prima jumătate a anului 2024 (cotă de 0,02%). Macedonia de Nord a înregistrat puțin mai mult (79 de milioane de tone-kilometru) (cotă de 0,04%). Același lucru a fost valabil și pentru Luxemburg (82 de milioane de tone-kilometru și o cotă de 0,04%). Cele 3 țări cu cele mai mici tone-kilometru reprezintă împreună mai puțin de 0,1% din tonele-kilometru din setul de țări analizate.

În perioada ianuarie-iunie a acestui an, trenurile de marfă din 30 de țări europene au înregistrat o scădere de peste 1,5 miliarde de tone-kilometru (-0,7%) față de anul precedent în activitatea de transport de marfă. Performanța mai slabă a afectat 21 din cele 30 de țări. În Polonia, aceasta a fost o scădere de 1,7 miliarde de tone-kilometru (-5,5%) în comparație anuală. Transportul feroviar de marfă în Germania a raportat cu 1,4 miliarde de tone-kilometru mai puțin (-2,2%) decât cu un an înainte.

Efecte regionale ale războiului din Ucraina

Cea mai mare rată de scădere a lucrărilor efectuate în transportul feroviar de marfă a fost în Letonia (-26,3%). În semestrul I 2024, trenurile de marfă din această țară au transportat 1,94 miliarde de tone-kilometru, față de 2,63 miliarde cu un an înainte. Aceste cifre arată că transportul feroviar din Letonia a fost cel mai afectat de consecințele izbucnirii războiului din Ucraina, inclusiv de sancțiunile impuse Rusiei și Belarusului. Până la izbucnirea războiului, volumele semnificative de mărfuri din aceste țări erau manipulate de instalațiile portuare letone. Performanța este afectată de interdicția impusă de Letonia asupra importurilor agricole din Rusia și Belarus, care a fost introdusă la începutul anului 2024.

Războiul din Ucraina și-a pus amprenta și asupra României. Inițial țara de la Marea Neagră a beneficiat de volume sporite de transport pe calea ferată a cerealelor ucrainene, transportate de la granița cu Ucraina la Constanța, România, cel mai important port al Mării Negre. Deschiderea porturilor ucrainene la mare a semnificat și revenirea fluxurilor de transport ucrainene pe rutele inițiale, cu încărcare în porturile acestei țări de la Marea Neagră. În plus traficul feroviar românesc a avut de suferit și ca urmare a închiderii unor importante termocentrale pe cărbune în bazinul Văii Jiului, in urma politicilor acestei țări de „înverzire” a energiei sale.

În partea cealaltă a Europei, în Irlanda, țară care a avut cea mai mică pondere, transportul feroviar de marfă a înregistrat o scădere a volumelor de marfă de la 49 de milioane de tone-kilometru în semestrul I 2023 la 37 de milioane de tone-kilometru în semestrul I 2024. Scăderile semnificative din Irlanda sunt cel mai probabil o consecință a închiderii, în iulie 2023, a Tara Mines, o mină de zinc și plumb de lângă Navan în comitatul Meath. Tara Mines este legată pe calea ferată de Drogheda via Navan, de unde încărcăturile de minereu erau expediate către portul Dublin.

Țări cu creșteri de la an la an

În contextul provocărilor cu care se confruntă sectorul feroviar, în semestrul I 2024 s-a înregistrat o creștere anuală a lucrărilor de transport feroviar de marfă în nouă țări: Franța (+15,1%), Italia (+14,7%), Serbia (+12,3%), Turcia (+7,8%), Croația (+7,8%), Ungaria (+4,6%), Austria (+4,5%), Republica Cehă (+2,5%) și Slovacia (+0,4%).

În perioada ianuarie-iunie 2024, trenurile de marfă din Franța au transportat cu aproape 2,2 miliarde de tone-kilometru mai mult decât în anul precedent. Căile ferate franceze au înregistrat o creștere în ciuda situației cu care se confruntă Fret SNCF, principalul operator de transport feroviar de marfă din Franța. Conform unui acord negociat de guvernul francez cu Comisia Europeană, de la începutul anului 2025. Fret SNCF va înceta să funcționeze. Operațiunile sale feroviare vor fi preluate de Hexafret, iar întreținerea materialului rulant va fi asigurată de Technis.

Italia, conexiunile bune își spun cuvântul

În primul semestru al anului 2024, transportul feroviar în Italia va înregistra o creștere anuală de 1,7 miliarde de tone-kilometru de marfă. La începutul anului 2024, căile ferate de marfă din țară au obținut conexiuni intermodale îmbunătățite Melzo-Rotterdam și Bologna-Zeebrugge. Transportatorul GTS RAIL a crescut frecvența serviciului Bologna-Zeebrugge de la patru la șase trenuri pe săptămână, care a fost precedat de achiziționarea a 54 de vagoane noi. În plus, de la începutul lunii februarie 2024, Hannibal, operatorul de transport multimodal al grupului Contship Italia, a crescut de la trei la cinci convoaie săptămânale între Milano și Rotterdam (tracțiunea a fost încredințată Sbb Cargo).

În decembrie 2024 Hannibal a anunțat lansarea unei noi legături feroviare între Italia, Ungaria și România. Conexiunea Melzo Marcianise include două călătorii săptămânale dus-întors între centrul feroviar de la Melzo, lângă Milano, și terminalul Marcianise-Maddaloni. Din primul trimestru al anului 2025, operatorul intenționează să crească frecvența la trei servicii pe săptămână.

OBB Austria se extinde în Balcani. Planuri regionale

Volumul transportat de calea ferată în Serbia în semestrul I 2024 a fost de 1,21 miliarde de tone-kilometru de marfă (o cotă de 0,6%), comparativ cu 1,08 miliarde de tone-kilometru în semestrul I 2023. Pentru Croația, a fost vorba de 1,67 miliarde de tone-kilometru (o cotă de 0,8%) față de 1,55 miliarde de tone-kilometru în aceeași perioadă a anului trecut.

În Serbia (creștere de peste 12% în prima jumătate a anului trecut), grupul austriac ÖBB Rail Cargo Group RCG își dezvoltă intensiv activitățile. Compania a lansat recent o rută directă de transport feroviar de marfă care leagă Belgradul de Rijeka în Croația (TransFER). Ruta este destinată să permită transferul mărfurilor care sosesc la terminalul de containere Adriatic Gate (AGCT) din Rijeka către rețeaua feroviară sârbă. Această conexiune consolidează rețeaua existentă care leagă piețele sârbe direct de principalele porturi europene. Anterior, Rail Cargo Group a lansat, printre altele, conexiunea Krusevac-Budapest-Duisburg, care oferă servicii directe de transport de marfă de la centrul de producție sârb, prin Ungaria, către Germania.