Promisiuni reșapate copy-paste privind proiecte feroviare în bugetul de stat pe 2025

Bugetul de stat pe 2025 a fost aprobat sâmbătă de Guvern. În anexele la proiectul de lege, care urmează să fie dezbătut de parlamentari, sunt cuprinse și proiectele feroviare pe care guvernanții ne promit că vor fi duse la bun sfârșit în perioada 2025-2028. Multe dintre promisiuni au mai fost făcute și în anii anteriori, fără să se întâmple nimic concret. Ba chiar și în bugetul de stat pe 2024 erau menționate multe dintre proiectele prezentate acum ca find noi.

Proiectul de buget pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB.

Club Feroviar a studiat anexa aferentă Ministerului Transporturilor, partea de transport pe șine, pe care v-o prezentăm, cu comentariile noastre (cu Bold). În paranteză fie spus, în afară de paragrafele luate cu copy-paste din anii trecuți, documentul este redactat neglijent, fără diacritice și cu numeroase virgule între subiect și predicat.

---

---

Proiectele Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA

Prioritățile strategice pentru perioada de timp cuprinsă între 2025-2028 sunt focalizate pe:

• Implementarea proiectelor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR), Pilonul 1 la capitolul – Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră.
• Continuarea și finalizarea lucrărilor Coridorului IV ramura nordică pe secțiunile Brașov-Sighișoara și Simeria-Gurasada-Km 614, aflate în diverse stadii de execuție.

Stadiile fizice sunt următoarele, potrivit monitorizării CNCF CFR SA aferente lunii decembrie 2024, pe care am prezentat-o recent: Km 614-Bârzava 96,47%, Bârzava-Ilteu 93,41%, Ilteu-Gurasada 74,35%, Gurasada-Simeria 87,39%, Subsecţiunea 1. Braşov-Apaţa, Subsecțiunea 3. Caţa-Sighişoara 41,56%, Subsecțiunea 2. Apața-Cața 45,05%.

• Demararea și finalizarea procedurilor de achiziție publică pentru lucrările de modernizarea a Coridorului IV ramura sudică Caransebeș-Craiova și București-Giurgiu.

Pe Caransebeș-Craiova nu s-a mișcat nimic concret, iar pe București-Giurgiu a fost finalizată Etapa 1, între Vidra și Comana. Pentru Etapa a 2-a a fost atribuită licitația și urmează să fie semnat contractul după soluționarea contestațiilor.

– Lucrări în stațiile Fetești și Ciulnița de pe linia CF București-Constanța

Stadiul fizic al șantierului este de 69,50%.

• Programe de eliminare a restricțiilor de viteză de pe întreaga rețea TEN-T centrală și globală cu impact direct și imediat asupra duratei călătoriei și/sau asupra creșterii siguranței și confortului călătorilor.

Anul trecut au fost reparați 339,369 km de cale ferată, prin eliminarea a 381 de restricții de viteză, din care 296 de restricții de viteză, în lungime de 204 km, au fost eliminate prin intermediul fondurilor proprii ale CNCF CFR SA, așa cum am scris.

• Proiecte de creștere a calității serviciilor de transport feroviar prin modernizări de stații căi ferate, sisteme de siguranță și centralizare, poduri, podețe și tuneluri.

O exprimare la modul general, fără nimic concret.

– Reabilitarea și modernizarea infrastructurii feroviare în Portul Constanța.

Inițial, contractele au fost acordate prin încredințare directă, fără licitație. Apoi, licitațiile au fost câștigate pe bandă rulantă de asocierea Wiebe (Bawi)-Swietelsky. Aceasta din urmă a mituit mai mulți oficiali ai statului român, în frunte cu fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, care au ajuns în spatele gratiilor.

– Reabilitarea și modernizarea liniei CF Ploiești Sud-Focșani-Pașcani-Iași-Frontieră, Pascani-Dărmănești-Vicșani-Frontieră.

Proiectele sunt la stadiul de studii de fezabilitate.

– Reabilitarea și modernizarea linei CF Predeal-Brașov.

Studiul de fezabilitate este în curs.

• Pregătirea proiectelor de modernizare a liniilor CF de pe secțiile București-Craiova, Coșlariu-Cluj Napoca, Apahida-Ilva Mică-Pojorâta-Suceava.

La stadiul de studii de fezabilitate.

• Reabilitarea și modernizarea Complexului Feroviar Gara de Nord, inclusiv centura feroviară a Bucureștiului, ca o alternativă pentru transportul urban al locuitorilor din zonele periferice, un acces mai facil pentru marile centre comerciale și depozitare amplasate în zona centurii și crearea unor noduri intermodale la capătul liniilor de transport.

Despre acest proiect se vorbește de mai bine de 15 ani și nu s-a făcut nimic concret, în afară de lansarea unui studiu de fezabilitate.

– Realizare conexiune feroviară cu Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara.

Contractul a fost atribuit, însă semnarea lui și emiterea ordinului de începere a lucrărilor întârzie, din lipsă de bani.

– Pod CF nou km 317+950 linia CF Deda-Războieni și demolarea podului CF existent.

SRCF Brașov este deja la a patra licitație pentru acest obiectiv, după ce precedentele au fost anulate.

• Proiecte de electrificare a liniilor de căi ferate ce nu fac parte din rețeaua TEN-T centrală și globală de pe liniile CF Episcopia Bihor-Cluj Napoca, Rădulești-Giurgiu, Constanța-Mangalia, București-Giurgiu și Dărmănești-Vicșani-Frontieră.

Pe Episcopia Bihor-Cluj Napoca se lucrează pe toate cele patru tronsoane. Pentru Rădulești-Giurgiu au fost aprobați indicatorii tehnico-economici, dar nu s-a lansat licitația. Pe Constanța-Mangalia a fost lansată licitația pentru modernizare și electrificare, însă ea a fost anulată pe motiv că valoarea ofertelor depuse depășea suma totală alocată. O contestație este acum pe rolul instanțelor de judecată. Despre restul tronsoanelor am scris mai sus.

---

 

Promisiuni vechi și noi legate de ARF în bugetul de stat pe 2025

Un alt capitol din anexa la proiectul de buget pe 2025 vizează Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Iată promisiunile:

Principalele obiective ale instituției în perioada 2025-2028 sunt continuarea procedurilor pentru:

• Achiziționarea și dezvoltarea unui sistem integrat, bază de date și furnizare de informații privind serviciul de ticketing al operatorilor de transport feroviar de călători.

De ani buni se tot lucrează la el, fără vreo finalitate concretă pentru pasageri.

– Achiziționarea a 37 de rame electrice interregionale noi RE-IR1.

Contractul a fost atribuit către Alstom, iar primele rame au sosit în țară, dintre care una este deja în circulație pe ruta București-Brașov.

– Achiziția de material rulant nou, 62 rame electrice regionale RE-R1.

Contractul a fost deja semnat cu polonezii de la PESA, iar trenurile urmează să sosească începând din acest an.

• Achiziția a 29 de rame electrice interregionale noi RE-IR2.

Contract semnat tot cu PESA Polonia, trenurile sunt deja pe linia de fabricație.

• Achiziția a 12 automotoare noi în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen RE-H.

S-au organizat deja patru licitații, toate anulate. Ultima este în desfășurare. La un moment dat, premierul Marcel Ciolacu spunea că ”nu există nicăieri trenuri cu hidrogen”. Ele există.

– Achiziția a 16 locomotive electrice destinate transportului feroviar de călători.

Contractul a fost semnat cu Alstom, locomotivele urmează să sosească.

• Achiziția de material rulant nou, 60 rame electrice regionale RE-R2.

Guvernul a aprobat cumpărarea a 58 de astfel de trenuri. Cele două suplimentare nu se știe de unde au apărut.

• Achiziția de material rulant nou, 5 rame electrice interregionale noi RE-IR3.

Această achiziție era cuprinsă și în proiectul bugetului de stat pe 2024, așa cum am scris la vremea respectivă. Nu s-a făcut nimic.

• Achiziția a 23 locomotive electrice destinate transportului feroviar de călători LE2.

Și acest punct era prezent în bugetul pe 2024.

---

---

Promisiunile legate de Metrorex

Referitor la Metrorex, prezentarea începe cu formulări pompoase: ”Obiectivul general al Metrorex îl reprezintă îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea metroului, implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil și sigur”.

Direcții de acțiune în perioada 2025-2028:

a) Vor continua lucrările la următoarele obiective de investiții de utilitate publică finanțate din fonduri nerambursabile aferente cadrului financiar PT 2021-2027 și din fonduri rambursabile:

– Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon.

Pentru tronsonul Eroilor-Piața Iancului s-a finalizat studiul de fezabilitate, dar licitația nu a fost lansată. Pentru Piața Iancului-Pantelimon, procedurile sunt mult întârziate. Licitația ar fi trebuit lansată încă de acum mai bine de 10 ani, însă ea a fost oprită de fostul primar general Sorin Oprescu, între timp fugar în Grecia, după ce în România a fost condamnat la închisoare pentru corupție.

– Magistrala 6 Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul International Henri Coandă Otopeni.

Se lucrează deja pe ambele tronsoane.

-Îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2. Berceni-Pipera. Cale de rulare și instalații pe interstații.

Licitația lansată în 2019 a fost anulată și nu a mai fost lansată o altă procedură.

• Integrarea sistemului de control acces al Magistralei 4 (Racord 1 – Nicolae Grigorescu 2-Anghel Saligny și Racord 2 – Gara de Nord 2-Străulești) cu Magistralele 1, 2 și 3 și TL.

De ani buni se vorbește despre acest proiect, dar nu s-a făcut nimic concret.

– Achiziția de trenuri noi de metrou – 13 trenuri noi de metrou.

Contract semnat cu Alstom, primele trenuri au sosit deja la București. Unul dintre ele se află în teste.

b) Pregătirea documentațiilor tehnico economice și începerea lucrărilor pentru extinderea și modernizarea rețelei de metrou din București:

– Magistrala 4 Tronson Gara de Nord-Gara Progresu.

Licitația a fost lansată de Primăria Sectorului 4 și a fost contestată.

– Reabilitarea stațiilor de metrou pe Magistralele 1+3.

– Achiziție trenuri noi de metrou – 50 buc.

Proiecte pentru care nu s-a făcut nimic concret.