Site logo
Statul riscă să rămână cu cârtițele în drum la Apața-Cața
16 octombrie 2024

Comisia Europeană ar putea retrage finanțarea modernizării Apața – Cața, ca urmare a expirării termenului până la care se pot prezenta facturi spre decontare, respectiv decembrie 2024. Mai precis, în pofida ritmului actual de efectuare a lucrărilor, de 10-15 metri de tunel pe zi, cârtițele 3 și 4 de pe Apața-Cața riscă să rămână fără plată.
Adina Vălean a lansat avertismente anul trecut asupra acestei situații într-un interviu acordat Europa Liberă, preluat de Economedia. Termenul limită pentru decontare este decembrie 2024, iar ultimele estimări pentru finalizare sunt  septembrie 2026 pentru lotul central Apața-Cața (28 km.), respectiv aprilie 2027 Brașov-Apața și Cața-Sighișoara (84 km.). În interviul acordat atunci pentru Europa Liberă România, Adina Vălean atenționa că s-ar putea pierde toată finanțarea pentru cele două contracte de 5,7 miliarde de lei.
Mai recent, marți, 15 octombrie, Asociația Pro Infrastructura a lansat din nou avertismente într-o analiză publicată pe Facebook.
„Dincolo de progresele tehnice mai mici sau mai mari, finanțarea rămâne elefantul din cameră. CEF (Connecting Europe Facility) se termină în doar două luni și ceva, la 20 decembrie 2024. Autoritățile din CFR și Ministerul Transporturilor tot promit de mai bine de un an că vor asigura banii, dar nu s-a concretizat nimic. Ar fi un coșmar să rămână de izbeliște patru TBM-uri care forează împreună 12 kilometri de galerii duble, plus tunelul Mureni și celelalte pasaje/viaducte lansate în curând, doar că dispar banii”, spune asociația.
„Să vedem unde am ajuns astăzi. Știrea importantă ar fi că TBM-urile 3 și 4 care vor săpa tunelul Homorod (dinspre Sighișoara), cel un pic mai scurt, de 5 km, vor fi lansate foarte curând. Estimarea noastră realist-optimistă pentru prima cârtiță este 1,5-2 luni, poate chiar în buza alegerilor, ca să fie spectacolul complet. Cu un decalaj de 4-6 săptămâni, ar trebui să plece la drum și cealaltă cârtiță. Tunelul Ormeniș, cel mai lung din țară (7 km), a ajuns la o viteză de croazieră a TBM-urilor de 10-15 metri pe zi, dacă ar fi să-l credem pe cuvânt pe șeful de proiect al grecilor de la Aktor, Sotiris Koropoulis. Tot el ne mai dădea niște cifre la final de septembrie: prima cârtiță a săpat peste 500 de metri în galeria sa de la Ormeniș și cealaltă, pe firul doi, undeva la 360 de metri”, adăuga asociația.

Ministerul Transporturilor aplică legea tăcerii

Semnele de întrebare sunt serioase și ar fi sarcina și obligația publică a Ministerului Transporturilor și CFR SA să vină cu precizări. Însă în tot acest timp, Guvernul preferă să minimalizeze situația, după cum a făcut și premierul Marcel Ciolacu, zilele trecute, cu referire însă la PNRR nu la Fondul de Coeziune – POT.
„Nu riscăm să pierdem niciun euro. Sunt două sume la Ministerul Transporturilor. E ceea cu metroul de la Cluj şi încă o sumă pe nu ştiu ce erate, care nu au fost transmise din SEAP, ceva foarte tehnic, pe care le-am trimis din nou în discuţie, la nivelul tehnic. Dar amândouă sunt pe loan, sunt pe împrumut. Cu alte cuvinte, România nu pierde niciun leu, niciun euro din granturi”, a spus premierul Marcel Ciolacu despre discuţiile cu Comisia Europeană, pe tranşa nr 3 din PNRR.
We use cookies to improve your experience on our website. By browsing this website, you agree to our use of cookies.

Share