Trăznăi sau ecologie? Propuneri ale candidaților la Primăria Generală privind Gara de Nord

Într-o postare pe un site de socializare, Pânișoară propune, nici mai mult, nici mai puțin, îngroparea liniilor ferate dintre Triaj și Gara de Nord într-un tunel similar situației din Paris. Candidatul PER afirmă că astfel se pot disponibiliza pentru amenajarea de spații verzi suprafete importante de teren.

”Ce ar fi să transformăm o barieră fizică într-un paradis urban? Imaginați-vă un București în care calea ferată de la triaj la Gara de Nord să fie în subteran, ca în Paris, obținând 4,5 kmp de spațiu verde de calitate și accesibil (adică cca. 2,4 mp/locuitor în plus față de cei 11 care îi avem astăzi).Un parc modern, cu alei pietonale, piste pentru biciclete, cafenele și spații de recreere. Podul Grant și Podul Basarab devin pasarele velo-pietonale verzi! Sunteți gata să facem din București un oraș mai verde și mai plăcut?”, întreabă retoric ecologistul.

Idei similare și în 2014

Amenajarea unui spațiu verde important lângă Gara de Nord nu e o idee nouă. În 2014, un studiu de fezabilitate realizat de Centrul de Excelență în Arhitectură de pe lângă Universitatea Ion Mincu din București propunea coborârea liniilor de cale ferată şi crearea unui spaţiu care să devină o esplanadă verde. Partea dintre gară şi pasajul Basarab urma să devină un centru de afaceri, iar în zonele de triaje a fost prevăzută construcţia a două eco-cartiere.

În 2016, proiectul a fost remodelat şi eficientizat, astfel încât s-a ajuns la soluţia tehnică a unei eurogări cu două terminale: Gara principală (Terminalul A) se propune a fi mutată la o distanţă de circa 1,3 km, la nord de Podul Grant. Aceasta ar fi legată de mijloacele de transport în comun de pe Calea Grivitei şi s-ar construi simultan cu un mall adiacent. Întregul ansamblu ar fi legat de Gara de Nord actuală (Terminalul B) printr-o spină urbană densă, cu clădiri de birouri, centru de afaceri, clădiri administrative şi săli de conferinţe, un eco-cartier şi dotări comerciale, culturale şi de agrement. Soluţia propune o legătură rapidă de tip „monorail” (ca la aeroporturi) între cele două terminale.
Conectivitatea cu oraşul prin metrou, tramvaie, autobuze, troleibuze şi taxiuri este realizată de-a lungul a două căi adiacente zonei de regenerare urbană: Calea Grivitei şi Bd. Dinicu Golescu.

Citește și CFR SA face science fiction Gara de Nord cu fotovoltaice, control electronic pe peroane și case de bilete digitale

Se puteau construi circa 1,5 milioane mp de clădiri noi

Suprafaţa desfăşurată totală care poate fi construită pe cele 48 hectare se apropie de 1,5 milioane de metri pătraţi, iar valoarea de piaţă finală a întregii dezvoltări urbane se ridică la aproximativ 2,4 miliarde euro, nota studiul de fezabilitate.

CEP propune realizarea proiectului prin parteneriat public-privat, în două etape de dezvoltare. În această formulă, învestiţia ar putea începe să fie amortizată încă din cel de-al treilea an de funcţionare a zonei de mall şi birouri. Acest studiu de fezabilitate realizat de către CEP urma să fie doar primul pas pentru modernizarea zonei Gării de Nord.