Un fost comisar acuză: pierdem bani europeni pentru CFR. Tronsoanele în pericol

Fostul comisar european pentru Politică Regională Corina Crețu, acum europarlamentar din partea Pro România, a avertizat joi că România e în pericol să piardă 1,3 miliarde de euro, bani europeni pentru CFR, dacă nu termină la timp modernizarea a 141 km de cale ferată. Club Feroviar vă prezintă ce tronsoane sunt în pericol să piardă banii de la Bruxelles și unde exagerează Corina Crețu.

”Magistrala Simeria-Arad este cel mai mare proiect de reabilitare de cale ferată din Europa, având finanțare din fonduri europeane de 1,3 miliarde euro și vizează modernizarea a 141 de kilometri de cale ferată, modernizarea stațiilor de pe traseu şi construcţia a nouă poduri peste Mureş, a unor tuneluri feroviare pe Valea Mureşului, şi a circa 60 de kilometri de traseu complet nou de cale ferată, între Simeria şi Arad. La finalizarea lucrărilor, trenurile de călători vor putea circula pe acest traseu cu viteze de până la 160 km/h. Proiectul are o importanţă strategică pentru a face legătura între România şi vecinii săi europeni şi pentru a îmbunătăţi în continuare accesibilitatea tuturor regiunilor din România. Până la finalul anului 2023, toate cele patru tronsoane ale magistralei feroviare de mare viteză construită în vestul României, între județele Hunedoara și Arad, vor trebui finalizate, altfel banii alocați pentru acest proiect vor trebui returnați”, a declarat Corina Crețu.

Pe traseul Simeria-Km 614 nu va fi ”cale ferată de mare viteză”, așa cum spune Corina Crețu

În acest punct se impun câteva precizări. Cele patru tronsoane sunt situate între Simeria și Km 614 (de aici și până la Arad linia este deja modernizată, pe 35 km) și însumează 141,17 km, cifră apropiată de cea avansată de Corina Crețu, care, evident, a rotunjit.

Face însă o greșeală majoră atunci când folosește sintagma ”magistrală feroviară de mare viteză”, ceea ce nu poate fi vorba în cazul unor tronsoane pe care se va circula cu maximum 160 km/oră. Sintagma ”mare viteză” se folosește în cazul unei viteze de 250 km/oră în cazul liniilor nou construite și de 200 km/oră atunci când ne referim la linii modernizate.

1,3 miliarde de euro, bani europeni pentru CFR

Corina Crețu continuă, arătând că în calitate de comisar european a făcut toate demersurile necesare pentru ca României să îi fie alocate fonduri importante pentru modernizarea infrastructurii de transporturi, însă observă în continuare ”cum parcă ne punem singuri piedici în realizarea acestor obiective”.

”În 2018 am aprobat o cofinanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-Gurasada-Simeria. (…) La momentul când banii au fost virați de la Comisia Europeană către Guvernul României, acesta din urmă și-a asumat implementarea până în 2020. Fondurile europene au fost alocate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, iar dacă proiectul nu va fi gata până în decembrie 2023 în proporție de minimum 90%, banii vor fi pierduți. Este adevărat că în ultima perioadă s-au făcut pași importanți în recuperarea întârzierilor privind absorbția fondurilor europene, însă reamintesc că ne aflăm pe ultima sută de meri în care pot fi folosite fondurile alocate României pentru exercițiul financiar 2014-2020, iar rata de absorbție este de puțin peste 70%”, mai spune fostul comisar european.

Stadiul proiectelor. Ce se va finaliza în acest an

Dar să vedem care este stadiul actual de execuție a tronsoanelor menționate de actualul eurodeputat (cu bani europeni pentru CFR) și care sunt estimările CFR SA privind inaugurările ce vor avea loc până la finalul acestui an. Această situație am centralizat-o în tabelul de mai jos:

Tronson	km	Constructor	Stadiul actual	Stadiul la finele anului
Km 614-Bârzava	41,91	Asocierea Webuild SpA – FCC Construccion S.A. – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – Thales Systems Romania S.R.L	79,85%	Finalizat 100%
Bârzava – Ilteu	36,04	Asocierea Webuild SpA –FCC Construccion S.A. – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – Thales Systems Romania S.R.L	82,44%	Finalizat 18 km din 36 km
Ilteu – Gurasada	22,34	Asocierea AKTOR S.A., Alstom Transport S.A. și Arcada Company S.A. denumită ”Asocierea RailWorks”	58,85%	Finalizat 6 km din 22 km
Gurasada – Simeria	40,88	Asocierea FCC Construccion SA, Webuild SpA și Contratas y Ventas SA	70,90%	Finalizat 23 km din 41 km

Situația centralizată a fost realizată de Club Feroviar pe baza ultimelor date ale Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA privind stadiul proiectelor de infrastructură, aferente lunii decembrie 2022, coroborate cu estimările companiei privind inaugurările din acest an la solicitarea redacției noastre.

Situația este gravă, însă nu atât de alarmantă precum o prezintă fostul comisar

Dacă analizăm pe cifre, situația nu este chiar atât de alarmantă pe cât o prezintă Corina Crețu. În primul rând, un tronson (km 614-Bârzava) va fi finalizat în cursul acestui an, deci vor fi absorbiți în totalitate banii europeni.

Nici pentru celelalte tronsoane, care nu vor fi gata decât parțial, fondurile de la Bruxelles nu vor fi pierdute în proporție de 100%, deoarece lucrările deja executate au fost decontate, așa cum vor fi și cele ce vor fi gata până la finele anului. Unde are dreptate fostul comisar european este în ceea ce privește lentoarea cu care se desfășoară proiectele de modernizare a căii ferate în România. La toate cele patru tronsoane lucrările au început în cursul anului 2017, deci au trecut șase ani pentru 141 km.

Situația nu este una singulară în România atunci când vine vorba de modernizarea căii ferate. Să nu uităm că modernizarea celor 225 km dintre București și Constanța a durat aproape zece ani (cu fonduri ISPA). Asta în condițiile în care este vorba de un traseu de câmpie, nu deluros/muntos ca în cazul tronsoanelor menționate de fostul comisar european Corina Crețu. Și nici acum nu este gata, având în vedere că la stațiile Ciulnița și Fetești lucrările vor începe abia luna aceasta, ele fiind ”uitate” la modernizarea Magistralei 800 de la începutul anilor 2000.