Va avea România trenuri de 350 km/oră? Ce spune Banca Europeană de Investiții

Banca Europeană de Investiții a comandat firmei canadiene AtkinsRealis un studiu care să arate cea mai bună soluție pentru trenuri de mare viteză în  România.

Mai multe detalii au fost oferite marți în prima zi a evenimentului Zilele Feroviare care are loc în perioada 29-30 octombrie la București.

Trenuri de mare viteză puse pe hartă

Proiectul este parte a planurilor europene de triplare a rețelei de mare viteză până în 2050. „Am fost puşi deja pe harta de mare viteză a UE în 2020 când CE a prezentat primele sale planuri. În trei ani a fost făcut și un master plan. S-a propus ca până în 2050 să se tripleze reţeaua de mare viteză. În master plan am fost puşi și noi pe hartă, faptul că am fost puşi implică obligația de a face paşi înainte. A trebui să începem de azi. Ministerul Transporturilor a hotărât să facă pasul şi noi fiind partenerul său de mulți ani ne-au dat această sarcină, anume să facem un prim studiu. Noi am ales la rândul nostru, am selectat cea mai bună ofertă, cea a Atkins care au experienţă în toată lumea”, a explicat Mihai Frumosu, expert BEI-PASSA.

Studiul nu este unul de fezabilitate. Acesta va indica ce putem face, câţi bani ar costa, în ce direcție să o luăm şi vor fi identificați pașii necesari pentru o investiție.

„Am pornit de la situaţia existentă, am pornit de la traseul în care am fost incluşi în strategia europeană, coridorul actual. Studiul va lua încalcul inclusiv posibilitatea obținerii unor viteze de până la 350 kilometri la oră”, spune el. „Avem în studiu opţiuni de  tip greenfiled până la 350 km oră dar ştim și că și cresc exponenţial costurile, inclusiv cele de operare şi mentenanţă, nu doar cele de construcție. Obligația noastră este să facem acele lucruri pentru care am fost propuși”.

Frumosu a dat exemplu lucrări efectuate de CFR SA unde o creștere de doar 20 de km/oră de la 140 km/oră la 160 km/oră a crescut mult costurile de mentenanță.

„Trebuie să studiem necesarul de mobilitate, să vedem câţi oameni vor beneficia în diverse opțiuni. Trebuie monetizate beneficiile economico-sociale să luăm în calcul reducerile la poluare, timpi de  deplasare. Trebuie să vedem dacă avem capacitate de a opera căci vom avea nevoie de oameni, de expertiza tehnică.

Marian Mihail Călin: Astra Vagoane a livrat 100 de tramvaie în nici doi ani

Exponentă de vârf a industriei feroviare române, compania Astra Vagoane și a prezentat ultimele realizări și planurile de viitor. Pe partea de vagoane, compania a demarat fabricația și certificarea noului său tip de vagon de călători, proiectat și construit în conformitate cu standardele tehnice de interoperabilitate TSI. Vagonul este destinat traficului pe rețelele europene de cale ferată și are o viteză operațională de 230 km/h.

Acesta îmbină caracteristicile funcționale cerute de materialul rulant de călători, cu un grad înalt de informatizare. La Brăila în 2023 Astra a livrat primele două tramvaie BR01 Ana Aslan și BR02 Maria Filotti pentru Municipiul Brăila. În octombrie 2023 în urma câștigării noii licitații Astra a semnat contractul pentru încă opt tramvaie. Până la finalul anului 2024 se vor livra și celelalte tramvaie.

„Astra a livrat CFR Călători în ultimii ani aproape 300 de vagoane şi a trecut şi granițele  țării, 100 fiind livrate în Brazilia, Iran, Cehia”, a spus directorul Astra Vagoane, Marian-Mihail Călin. Este vorba de vagoane restaurant, de dormit, de clasă.

„Avem două fluxuri de producție, suntem versatili, trecem de la producţia de vagoane la tramvaie în orice moment”, a spus el.

În doar un an și nouă luni la București au fost livrate 100 de tramvaie care împreună au parcurs 10 milioane kilometri. Aceasta spune foarte mult despre gradul de disponibilitate şi despre fiabilitatea tramvaielor, a adăugat el. Contractele actuale prevăd livrarea de tramvaie în patru municipii, anume Brăila, Galați, Oradea și Arad.

Compania se gândește inclusiv la producția de rame electrice. „Dacă va exista o strategie coerentă de înlocuire a materialului rulant vechi, de ce nu, vom trece la provocări mai mari cum ar fi producţia de rame electrice”, a spus el.

Călin a criticat apariția unei „avalanșe de proiecte ce fac în mod redundant să repete alte hotărâri”. Aceasta înseamnă nişte costuri pentru noi, trebuie să se gândească că sunt costuri suplimentare pentru noi, afirmă el.

La acest capitol Dan Bărbuț din partea Autorității pentru Siguranță Feroviară a menționat eforturi de asanare a legislației, care au in vedere trei direcții. „Cum asanăm? Din punct de vedere al ASFR avem trei căi: prin abrogarea actelor normative căzute, prin actualizare, revizuire sau modificare a acestora sau prin adoptarea unor noi regulamente și reglementări” a menționat el, detaliind câteva proiecte în lucru.

Ralf-Charley Schultze, director general al UIRR, a prezentat ultimele noutăți în domeniul transportului combinat rutier-feroviar de la Bruxelles.  Acestea sunt induse de noul lidership de la Bruxelles, noile reglementări TEN-T, noi reguli privind managementul căilor ferate, amendamente aduse Directivei transportului combinat. Noile reglementări TEN-T cer ca trei sferturi din trenurile de marfă transfrontaliere să fie în timp, iar 90% dintre trenuri să parcurgă procedurile de la trecerea frontierelor în mai puțin de 25 de minute.

Partea de inovație și cercetare la nivel european a fost prezentată de Javier Ibanez de Yrigoyen, manager de program la Europe-s Rail (EU-Rail).

„Piața feroviară din Europa de Est se află pe o tendință pozitivă și estimăm o creștere de 3,3% între 2021/2023 și 2027/2029. Pe segmente, materialul rulant ocupă primul loc cu o creștere anuală de 7 %, din care sectorul EMU va înregistra o creștere, în timp ce piața DMU va scădea. O tendință importantă este tranziția de la combustie către propulsia alternativă, inclusiv electrificarea”, a declarat și Enno Wiebe, directorul general al UNIFE, în cadrul Zilelor Feroviare.