VIDEO Cum arată acum calea ferată Deva-Brad, abandonată de 25 de ani

Calea ferată Deva-Brad, scoasă din funcţiune în 1997, era privită ca un viitor traseu turistic, însă planurile autorităţilor locale au fost zădărnicite de Curtea Constituțională a României (CCR).

Pe 16 februarie, CCR a decis că proiectul de lege pentru transmiterea terenurilor aferente căii ferate Deva-Brad în administrarea municipiului Brad şi a comunelor Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa, aflate pe traseul acesteia, este neconstituţional.

Terenurile, cu o suprafaţă totală de peste 833.000 de metri pătraţi, urmau să treacă din domeniul public al statului în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, în domeniul public al municipiului Brad şi al comunelor Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa, în administrarea consiliilor locale Brad, Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa, după cum a scris la vremea respectivă Club Feroviar.

Autorităţile anunţau că după preluarea vechiului tronson de circa 30 de kilometri, vor încerca să obţină împreună fonduri europene pentru transformarea acestuia într-un traseu turistic.

La 25 de ani de la închiderea circulaţiei feroviare pe linia ferată Deva-Brad, construită în anii 1940-1987, doar un sector de circa 10 kilometri, între Deva şi fabrica de ciment de la Chişcădaga, mai este folosit, uneori, pentru transportul de marfă, scrie Ziarul Hunedoreanului.

De la Păuliş până la Brad, pe cei aproape 30 de kilometri ai traseului, calea ferată a fost dezafectată, iar terasamentul ei a rămas abandonat. O soartă asemănătoare au avut-o şi clădirile staţiilor sale. Cele mai multe dintre ele au fost puse, iniţial, sub sigiliu pentru a rămâne în conservare, însă cu timpul localnicii le-au devastat şi s-au ruinat.

Pe calea ferată Deva-Brad nu s-a circulat decât 10 ani

Lucrările la calea ferată Deva (Mintia)-Brad au început la sfârşitul anilor ’30, iar jumătate de secol mai târziu, pe 12 decembrie 1987, tronsonul feroviar a fost inaugurat de Nicolae Ceauşescu, aflat în primul tren care a circulat vreodată pe întregul traseu de 36 de kilometri. Un deceniu mai târziu, în primăvara anului 1997, o alunecare de teren în apropierea viaductului Peştera i-a pecetluit soarta. În anii următori, cea mai mare parte a căii ferate a fost dezafectată, cu excepţia unui sectorului între Deva şi Chişcădaga, pe care circulă uneori trenurile de marfă.

Pe restul traseului spre Brad, călătorii care se plimbă pe vechiul terasament pot vedea rămăşiţele vechilor viaducte, tunelurile şi podurile care străbat munţii şi văile adânci ale acestora.