ANALIZĂ. Greaua moștenire a lui Năstase, Tăriceanu și Boc la metrou. Soluția pentru salvarea Metrorex

Transportul public din regiunea București-Ilfov, cel de suprafață (autobuze, tramvaie și troleibuze), subteran (metrou) și feroviar (trenuri metropolitane) ar trebui să fie finanțat și coordonat de autoritățile locale, în speță Primăria Capitalei și Consiliul Județean Ilfov. Guvernul României ar trebui să intervină doar marginal în ceea ce privește subvenția, asigurând o cotă de maximum 25%. Aceasta este soluția pentru salvarea Metrorex, societate aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și care riscă să fie deconectată de la alimentarea cu energie electrică.

Mai peste tot în Europa, inclusiv în țările fostului Pact de la Varșovia, transportul public din capitale și împrejurimi este integrat și este finanțat de autoritățile locale, căci acestea știu cel mai bine nevoile de mobilitate ale cetățenilor.

În București însă, de decenii persită o anomalie: transportul cu metroul este finanțat exclusiv de la bugetul central al statului, de parcă de el ar beneficia toți locuitorii țării. Încercări de preluare a Metrorex (doar declarative, ce-i drept) au mai fost de-a lungul anilor – și aici îi menționăm pe foștii primari generali Sorin Oprescu și Gabriela Firea – însă toate au eșuat dintr-un singur motiv: municipalitatea nu are bani să asigure subvenția necesară funcționării sistemului de transport subteran.

---

---

Prima lovitură, dată de Adrian Năstase

Se pune, pe deplin îndreptățit, întrebarea: cum alte capitale europene au, iar Bucureștiul nu? Răspunsul trebuie căutat în urmă cu mai bine de un sfert de secol.

Pe 18 iunie 2000, în București avea loc al doilea tur al alegerilor pentru funcția de primar general, în care se înfruntau Traian Băsescu (PD) și Sorin Oprescu (PDSR, actualul PSD). Deși cel de-al doilea părea favorit, a câștigat primul, lucru care nu i-a convenit deloc viitorului premier Adrian Năstase (PDSR), învestit în funcție câteva luni mai târziu, mai exact pe 28 decembrie 2000.

Băsescu și Năstase erau adversari politici declarați, motiv care l-a determinat pe acesta din urmă să promoveze Legea nr. 216/2001 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 45/2001 privind finanțele publice locale. Printre altele, prin legea respectivă cota de 61,5% din impozitul pe venit colectat la nivelul Bucureștiului să fie repartizată astfel: 18% la sectoare, 36,5% la Primăria Capitalei și 7% la fondul pentru echilibrarea bugetelor sectoarelor.

Banii au fost mutați spre sectoare

Până atunci, toți banii erau gestionați de Primăria Municipiului București, iar anumite sume erau repartizate către sectoare, pentru întreținerea strǎzilor secundare, băncuțe etc. Prin noile reglementări i se luau bani lui Băsescu, care erau redirecționați către primarii de sectoare, mai toți de la PDSR, și aici îi amintim pe Neculai Onțanu la Sectorul 2, Eugen Pleșca la 3 sau Marian Vanghelie la 5.

Acesta a fost începutul degringoladei financiare în care a fost aruncat Bucureștiul. Din păcate, măsurile de mutare a banilor către sectoare au continuat.

Călin Popescu Tăriceanu dă a doua lovitură

O nouă lovitură pentru bugetul Capitalei a fost dată în timpul Guvernării conduse de Călin Popescu Tăriceanu (PNL), un alt adversar politic al lui Traian Băsescu, ajuns între timp (în 2004) președintele României.

În locul lui, primar general a fost ales Adriean Videanu (PD, apropiat al lui Băsescu). Așa se face că, în 2006, a fost adoptată Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, care prevedea repartizarea cotei de 82% din impozitul pe venit astfel: 23,5% pentru sectoare, 47,5% pentru PMB și 11% pentru fondul de echilibrare.

Lui Traian Băsescu și Emil Boc a început să le convină

Pentru acuratețea informației, trebuie menționat faptul că de această dată nici Traian Băsescu și nici PD nu au mai criticat zgomotos măsura, căci de ea beneficiau și oamenii lor, în urma rezultatului alegerilor locale din 2004. Dintre aceștia îi menționăm pe Liviu Negoiță la Sectorul 2 și pe Cristian Poteraș la 6.

A venit apoi OUG nr. 63/2010, în timpul guvernării conduse de Emil Boc, prin care formula s-a schimbat după cum urmează: 22,5% către sectoare, 44,5% către PMB și 10% pentru fondul de echilibrare.

Din acel fond de 10%, legea prevedea ulterior repartizarea a 75% către sectoare și 25% către municipiu. Prin urmare, repartiția efectivă era de 30% la sectoare și 47% la Capitală.

Marcel Ciolacu a lăsat PMB în minoritate

A urmat o nouă modificare, în 2024 (premier Marcel Ciolacu, PSD). Prin legea bugetului de stat s-a introdus o derogare de la formula din Legea 273/2006, prin care pentru București, 97% din impozitul pe venit era repartizat astfel: 47% la Primăria Capitalei, 50% către cele șase sectoare, proporțional cu populația și 3% către județul Ilfov.

În 2025, sectoarele au primit mai mult, și anume 55%, astfel că alocarea Primăriei Municipiului București a devenit minoritară. Situația s-a menținut și pentru începutul acestui an.

PMB și CJ Ilfov ar putea subvenționa Metrorex și trenurile metropolitane

Pe cale de consecință, PMB are mari dificultăți în a asigura subvenția pentru Societatea de Transport București, darămite să mai rămână bani și pentru cea a Metrorex.

Nici Ministerul Transporturilor nu are bani cu nemiluita, astfel că și Metrorex a fost subfinanțată în ultimii ani, iar acum este în pericol de a fi debranşatǎ de la alimentarea cu energie electrică, așa cum a dezvăluit Club Feroviar ieri.

Cu totul alta ar fi situația dacă bugetul Capitalei ar merge majoritar către PMB. Aceasta ar putea, împreună cu Consiliul județean Ilfov, prin intermediul TPBI, să suporte subvenția atât pentru Metrorex, cât și pentru trenurile metropolitane din regiune. Guvernul ar putea susține doar o cotă de maximum 25%.

Salvarea Metrorex poate veni doar din revenirea la situația de dinainte de 2001

Din cauza acestei descentralizări făcute pe bază de răfuieli politice, transportul public din regiunea București-Ilfov este mai scump decât cel de la Sofia, Budapesta sau Varșovia.

În capitala Poloniei, subvenția pentru transportul subteran, care este parte din Warszawski Transport Public (WTP), împreună cu autobuzele, tramvaiele și trenurile SKM, este asigurată exclusiv de municipalitate. În celelalte două capitale enumerate anterior, diferența de tarif este suportată, în proporții diferite, de autoritățile locale împreună cu guvernele naționale.

Din această modificare legislativă, practic revenirea la situația de dinainte de “descentralizarea” din 2001, ar putea proveni salvarea Metrorex. Și a transportului public din regiunea București-Ilfov, în general.