Bilanțul PNRR la calea ferată, pe infrastructură și material rulant. Succese și eșecuri

Horațiu Cosma, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, a făcut bilanțul PNRR la calea ferată, în condițiile în care programul s-a încheiat oficial luni. Club Feroviar detaliază acest bilanț și arată succesele înregistrate în anumite domenii, precum și eșecurile din altele.

”Astăzi (luni – n.red.) finalizăm PNRR Transporturi și obținem 5 miliarde de euro pentru România! Este un moment de bilanț. Iar bilanțul înseamnă aproximativ 5 miliarde de euro absorbiți de Ministerul Transporturilor prin jaloanele îndeplinite, transformați în proiecte concrete de infrastructură:

– peste 250 km de autostradă finalizați;

– circa 200 km de magistrale feroviare în stadiu avansat de modernizare;

– 500 km de cale ferată reînnoită;

– peste 50 de locomotive și 65 de vagoane modernizate;

– 122 de puncte negre periculoase eliminate”, a scris oficialul pe pagina sa de Facebook.

El a menționat că pasagerii care circulă cu trenul pe magistralele Cluj – Oradea, Timișoara – Lugoj, Alba Iulia – Cluj – Dej – Baia Mare, București – Craiova și multe altele vor avea parte de mai mult confort.

Calea ferată Cluj-Oradea-Frontieră, gata și nu prea

Să le luăm pe rând. Pe tronsonul Cluj Napoca-Oradea-Frontieră, lucrările de modernizare nu sunt gata, dar se va putea deconta mare parte la Uniunea Europeană, prin PNRR. Într-o primă fază se va circula cu tracțiune diesel.

Potrivit ultimei monitorizări a CFR SA, prezentată recent de Club Feroviar, stadiile fizice ale șantierelor de pe cele patru loturi sunt următoarele:

Lot 1 Cluj Napoca-Aghireş (30,41 km, lucrează Asocierea Railworks) – 73,00%;

Lot 2 Aghireş-Poieni (36,53 km, Asocierea Railworks) – 74,00%;

Lot 3 Poieni-Aleșd (52,74 km, Asocierea FCC Construccion– Gülermak Agir Sanayi Inșaat Ve Taahhüt A.Ș. – CNN Altyapi Yatirimlari Ve Inșaat Anonim Șirketi) – 36,18%;

Lot 4 Aleșd-Frontieră Ungaria (46,74 km, Asocierea Webuild SPA – Impresa Pizzarotti & C.S.p.A. – Salcef S.p.A)                                                                   56,02%.

Pe Lotul 3, lucrările au fost frânate de birocrația din România, mai exact a companiei de stat Apele Române, care a vrut să calculeze cota de inundație a Crișului. În final, au ajuns la concluzia că e bine cum a zis CFR, dar s-a pierdut timp prețios.

---

---

Pe Caransebeș-Timișoara-Arad, un singur lot a rămas în PNRR

Cât privește Lugoj-Timișoara Est (53,91 km, constructor FCC Construccion), Lotul 2 din proiectul Caransebeș-Timișoara-Arad, el a fost redeschis ieri după amiază circulației, după ce fusese închis timp de aproape trei luni pentru intensificarea ritmului lucrărilor.

Numai că în PNRR fuseseră incluse inițial toate cele patru loturi ale proiectului. Anul trecut însă, autoritățile și-au dat seama că celelalte patru loturi nu se vor putea încadra în termenul impus prin PNRR, așa că le-au trecut pe alte programe de finanțare europeană. Pe acestea, stadiile fizice variază între 14,85% și 35,34%.

București-Craiova, 4 ore pentru 209 km

Pe celelalte tronsoane menționate de demnitar, Alba Iulia – Cluj Napoca – Dej – Baia Mare și București – Craiova s-au făcut lucrări de tip Quick Wins, însă nu toate se simt la nivelul călătorilor.

Bunăoară, cei doar 209 km dintre București Nord și Craiova sunt străbătuți de trenurile de călători cel mai repede în 3 ore și 48 de minute (IRN 78), dar sunt și trenuri care fac peste 5 ore. Și asta ”pe hârtie”, căci întârzierile sunt la ordinea zilei pe această rută.

Reînnoiri de succes, altele întârziate

La capitolul reînnoire de cale ferată, menționat și el de secretarul de stat, trebuie să amintim cazul tronsonului București-Pitești.

Tronsonul de 21 km aflat pe raza de activitate a SRCF Craiova, unde a lucrat asocierea Strabag (lider) & Metabet CF S.A., a fost finalizat în această vară. Rămân însă în lucru cele două tronsoane mari de la SRCF București (196,7 km în total), unde lucrează turcii de la Yapi Merkezi Inșaat ve Sanayi A.Ș. și unde stadiile fizice de execuție sunt de 69,16%, respectiv 48,45%.

Ca bilă albă, menționăm reînnoirea căii ferate Tecuci-Iași, pe o distanță de 170 km.

Marele eșec al centralizării electronice

Centralizarea electronică feroviară a fost unul dintre marile eșecuri. CFR SA a scos la licitație contracte aferente a opt loturi, în valoare de peste trei miliarde de lei.

Dintre acestea, doar două loturi au câștigători desemnați până în momentul de față, însă nici acestea nu s-au încadrat în termenul stabilit prin PNRR, așa că vor trebui găsite alte surse de finanțare. Licitațiile fie au fost organizate târziu, fie au fost multe contestații, fie ambele ”ingrediente”.

---

---

Succes pe toată linia la modernizarea locomotivelor

La capitolul material rulant, Horațiu Cosma menționează ”peste 50 de locomotive și 65 de vagoane modernizate”.

În ceea ce privește locomotivele, toate cele incluse în PNRR de CFR Călători au fost modernizate la termen de Softronic, Reloc și SCRL Brașov. La Softronic și Reloc au fost modernizate câte 19 locomotive, iar la SCRL 17 locomotive de tracțiune și 20 de locomotive de manevră, acestea din urmă convertite pe baterii din vechile LDH.

---

---

La vagoane au mai rămas restanțe

Și în ceea ce privește vagoanele, progresele se văd cu ochiul liber de către oricine călătorește cu trenul sau trece prin preajma unei căi ferate.

Numărul vagoanelor modernizate este chiar mai mare decât cel menționat de secretarul de stat, chiar dacă CFR Călători nu a mai făcut de mult un bilanț oficial. În total, au fost 109 vagoane de clasa 1 și clasa a 2-a care au fost modernizate la Atelierele CFR Grivița București, Electroputere VFU Pașcani și Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca.

Au rămas însă nemodernizate vagoane cușetă, de dormit și bar-bistro, după cum urmează:

• 8 vagoane bar-bistro (din totalul de 10) de la Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca;
• 12 vagoane cușetă (din totalul de 14) de la Atelierele CFR Grivița SA București;
• 5 vagoane de dormit (5 în total) de la Atelierele CFR Grivița SA București.

Acestea vor fi incluse la finanțare în Programul Transport.

Ramele electrice și locomotivele au fost mutate pe alte programe

Achiziția de rame electrice și locomotive noi derulată de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) nu s-a încadrat însă în termenul impus de PNRR, iar contractele au fost mutate pe alte surse europene de finanțare.

Ramele Alstom Coradia nu au sosit la timp, în mare parte din cauza cerinței ARF ca ele să aibă 6 vagoane, în vreme ce versiunile standard ale producătorului erau de 4 și 8 vagoane. A urmat deci un proces de omologare a noului model, fapt ce a costat timp. Au beneficiat bulgarii, care au comandat noul model certificat între timp de români.

Ramele PESA (62 regionale și 29 interregionale) au fost livrate în ritm susținut, însă au fost mari probleme cu mentenanța. În final, contractele au fost scoase din PNRR și mutate pe Fondul de Modernizare. Pe același fond au fost mutate și cele 16 locomotive Alstom Traxx.

Bilanțul PNRR la calea ferată. Concluzii

”Se putea mai mult în acești ani? Cu siguranță. Dar, în aceste momente de bilanț, este important să constatăm și progresul real: sute de kilometri de autostradă și cale ferată nouă sau modernizată, dintre care pe o bună parte românii circulă deja. Mulțumesc miilor de oameni care au muncit la aceste proiecte și milioanelor de români pentru răbdarea lor în anii în care aceste lucrări au însemnat șantiere, restricții și timp pierdut. Și nu ne oprim aici. Ce a început prin PNRR trebuie să continue cu toate pânzele sus. Cu fondurile europene, cu SAFE și cu fiecare sursă de finanțare pe care o putem atrage pentru a construi infrastructura de care țara noastră are nevoie”, a scris Horațiu Cosma în finalul postării.

Noi mai adăugăm faptul că, în ciuda întârzierilor, bilanțul PNRR la calea ferată arată că atunci când autoritățile se mobilizează proiectele pot avansa mult mai rapid.