Ce priorități și-a stabilit Guvernul Niculescu pe calea ferată

Guvernul „Luca Niculescu” a stabilit câteva priorități pentru calea ferată în programul de guvernare dat publicității joi, lipsind însă marile ambiții și direcții strategice noi.

Pe partea de infrastructură unul dintre țeluri e „continuitatea șantierelor după PNRR și plata la timp a lucrărilor”, cu referire la calea ferată la proiectele tronsoanelor feroviare Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad, până în 2028.

„Bugetul pe 2027 va include credite de angajament multianuale pentru marile proiecte, bugetele companiilor se aprobă la termenele din OG nr. 26/2013, iar nicio achiziție nu începe fără finanțare asigurată pe toată durata contractului”, se arată în program cu referire la toate proiectele de infrastructură transport.

Redăm capitolele dedicate exclusiv căii ferate. Intertitlurile ne aparțin.

Calea ferată și transportul public

Reabilitarea căii ferate și trenuri mai rapide. Printr-un program multianual de ridicare a restricțiilor de viteză, extindem tronsoanele reabilitate de la 137 km la cel puțin 500 km cu viteze de minimum 100 km/h, inclusiv prin finalizarea celor 305 km de lucrări rapide („Quick Wins”). Trebuie știut că pentru 2026 sunt programate finalizarea unor lucrări de tip Quick Wins şi reînnoiri, însumând 628,35 km de linie reabilitată.

Prin Contractul de activitate CFR SA 2026–2030 implementăm sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) nivel 2 și electrificăm magistralele TEN-T. Finalizăm studiul de oportunitate pentru linia de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta, corelat cu proiectele Poloniei și Cehiei, iar Guvernul adoptă o decizie politică privind proiectul. (Contractul de activitate şi performanţă al CFR SA pentru perioada 2026-2030 a fost deja aprobat prin HG nr. 636/2026). 

Trenuri noi și industrie autohtonă pentru infrastructură

Derulăm eficient contractele pentru rame electrice și locomotive și extindem proiectele finanțate din Fondul pentru Modernizare (unde ministerul are proiecte contractate de circa 2,4 mld. euro) și din CEF Transport. Consolidăm operatorul național de marfă Carpatica Feroviar pe baze comerciale, conform regulilor europene de concurență. Structurăm investițiile astfel încât să implice producătorii autohtoni de materiale de construcții, componente și material rulant, formăm specialiști tehnici împreună cu universitățile tehnice și liceele de profil și orientăm Fondul Social pentru Climă (2026–2032) spre transport public curat în comunitățile vulnerabile (până acum toate Guvernele s-au bătut cu pumnul în piept că încurajează industria autohtonă de material rulant, au făcut vizite de lucru prin fabricile românești, s-au pozat înainte de alegeri cu muncitorii, dar atât – n.red.).

Gara de Nord, transformată

Transformăm Gara de Nord într-un nod intermodal modern, după un calendar comun stat–municipalitate și cu investiții private, asigurăm execuția ritmică a Magistralei M6 de metrou spre Aeroportul Henri Coandă și dezvoltăm terminale de transfer de marfă în marile noduri logistice, corelate cu planurile de mobilitate urbană durabilă. Împreună cu Municipiul București și Județul Ilfov, creăm o autoritate metropolitană care contractează metroul și transportul de suprafață, cu bilet comun (reamintim că în prezent proiectul Gării de Nord e blocat din cauza lipsei de bani – n.red).

Compensații doar în funcție de numărul real de călători

Viitorul guvern promite legarea compensațiilor pentru transportul feroviar de călători și sprijinul pentru transportul public local de numărul real de călători și de calitatea serviciului, cu standarde minime și penalități în contracte. Contractele de servicii publice feroviare se atribuie competitiv, pe loturi, din 2028, conform calendarului legal, iar licențele pentru transportul interjudețean cu autocarul se acordă pe criterii obiective și publice. Facilitățile de călătorie pentru elevi, studenți și pensionari se mențin și trec pe un sistem electronic unic.