Cele 12 motive pentru care Ministerul Finanțelor a respins Strategia Feroviară a Transporturilor

Strategie Feroviară. Ministerul Finanțelor a remis Ministerului Transporturilor o scrisoare în 12 puncte conținând motivele pentru care nu poate aproba, cel puțin în formă actuală, Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2026-2030.

Club Feroviar va prezenta în cele ce urmează obiecțiunile Finanțelor, nu fără însă a ne întreba dacă Ministerul Transporturilor în principal, CFR SA în secundar, au capacitatea de resursă umană, din punct de vedere a volumului de personal, dar și a capacităților profesionale de a pune în practică cerințele Finanțelor.

Scrisoarea Finanțelor cere nu atât a fi un bun specialist feroviar, cere strategii, corelări între elementele acesteia, vedere de perspectivă, analiză de efecte și beneficii, o multitudine de aspecte care nu știm dacă nu depășeșsc plapuma Transporturilor și a CFR SA.

Citește un articol despre Strategia în cauză, scris de Club Feroviar

Ne întrebăm dacă o soluție mai bună nu ar fi fost realizarea Strategiei de Dezvoltare nu exclusiv de către angajați MT și CFR, ci de o echipă mixtă de specialiști ai MT, CFR, dar și ai Finanțelor.

Reamintim că realizarea Strategiei e cât se poate de importantă. Aceasta stă la baza contractului de activitate al CFR SA cu statul, fără de care nu se poate debloca situația financiară și salarială de la compania de infrastructură.

Scrisoarea adresată MT începe prin a afirma că nu se contestă „necesitatea unei intervenții consistente pentru stoparea degradării infrastructurii feroviare, recuperarea restanțelor acumulate în ceea ce privește reînnoirea acesteia și asigurarea condițiilor necesare îndeplinirii obligațiilor naționale și europene în domeniul transportului feroviar”.

Datele prezentate în Strategie confirmă existența unui deficit important de finanțare în perioada precedentă. Pentru intervalul 2021–2025, gradul total de alocare raportat la necesarul estimat a fost de aproximativ 45,76%, iar pentru activitățile de mentenanță și reînnoire de aproximativ 49,46%.

„Tocmai această experiență impune însă ca Strategia pentru perioada 2026–2030 să nu reproducă un model de programare a unui necesar tehnic maximal fără o corelare suficientă cu resursele financiare efectiv disponibile și cu cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu”, explică Finanțele.

Prezentăm în cele ce urmează cele 12 obiecțiuni ale Ministerului de Finanțe.

Cam 25 de miliarde de euro necesare salvării căii ferate

În forma transmisă, Strategia estimează un necesar total de finanțare de aproximativ 132,21 miliarde lei, respectiv 26,34 miliarde euro, cu necesități anuale de aproximativ 24–28 miliarde lei. Nu este construit într-o manieră suficientă mecanismul prin care acest necesar este transformat într-un program de implementare prioritizat, etapizat și sustenabil din punct de vedere bugetar.

În vederea creării premiselor necesare pentru reanalizarea și avizarea ulterioară a proiectului, apreciem necesară revizuirea documentului și completarea acestuia cel puțin cu următoarele elemente:

• Delimitarea necesarului tehnic de angajamentul financiar al statului. Strategia trebuie să distingă în mod explicit între:

-necesarul tehnic integral identificat de administratorul infrastructurii;

-programul de investiții și mentenanță care poate fi susținut efectiv în perioada 2026–2030;

-sursele de finanțare certe;

-finanțările potențiale sau aflate în curs de identificare;

-necesarul rămas neacoperit.

Aprobarea Strategiei nu poate echivala cu asumarea automată de către bugetul de stat a întregului necesar tehnic estimat.

În acest sens, se solicită introducerea expresă, atât în proiectul de hotărâre, cât și în Strategie, a precizării potrivit căreia valorile financiare aferente necesarului de finanțare au caracter estimativ și nu reprezintă angajamente ferme de finanțare din bugetul de stat.

Plan financiar consolidat

Este necesară prezentarea, pe fiecare an și pe fiecare categorie majoră de intervenție, a surselor de finanțare avute în vedere, cu evidențierea distinctă a:

-bugetului de stat;

-fondurilor europene contractate;

-fondurilor europene pentru care sursa/programul a fost identificat, dar finanțarea nu este încă aprobată;

-finanțărilor europene doar potențiale;

-împrumuturilor/finanțărilor IFI;

-veniturilor proprii ale CFR S.A.;

-eventualelor contribuții ale autorităților publice locale;

-necesarului pentru care nu este identificată în prezent o sursă de finanțare.

Simpla menționare a faptului că sursele vor fi identificate ulterior nu este suficientă pentru fundamentarea unei strategii cu un necesar financiar de această magnitudine.

În contextul în care România se află într-un proces de consolidare fiscal-bugetară, care presupune reducerea graduală a deficitului bugetar, programarea financiară aferentă Strategiei trebuie construită într-o manieră prudentă și compatibilă cu resursele publice estimabile pentru perioada 2026–2030.

Proiecția pentru perioada 2026–2030 trebuie fundamentată pornind de la baza bugetară certă, cu utilizarea prudentă a ipotezelor macroeconomice relevante, inclusiv a ratei prognozate a inflației, fără a prezuma existența unui spațiu bugetar suplimentar care nu este reflectat în cadrul fiscal-bugetar.

Construirea unor scenarii alternative de implementare

Se solicită elaborarea a cel puțin trei scenarii:

-scenariu de bază/minim, compatibil cu resursele bugetare realist disponibile;

-scenariu accelerat, în ipoteza atragerii unor resurse suplimentare;

-scenariu integral, corespunzător necesarului tehnic estimat.

Pentru fiecare scenariu vor fi prezentate costurile, sursele de finanțare, intervențiile realizate și rezultatele fizice estimate.

Prioritizarea efectivă a proiectelor și a intervențiilor

În condițiile în care necesarul identificat depășește semnificativ resursele disponibile, Strategia trebuie să conducă la o prioritizare efectivă și etapizată a intervențiilor.

Se solicită ierarhizarea măsurilor și proiectelor cel puțin în funcție de:

-siguranța circulației;

-riscul de închidere sau restricționare a infrastructurii;

-intensitatea traficului;

-costurile evitate prin intervenție;

-impactul economic și social;

-maturitatea proiectului;

-obligațiile și termenele asumate la nivel european;

-nivelul finanțării externe nerambursabile efectiv disponibile;

-necesarul de cofinanțare de la bugetul de stat;

-costurile ulterioare de exploatare și mentenanță;

-impactul anual și multianual asupra bugetului general consolidat.

Portofoliul va trebui delimitat între:

-proiecte aflate în execuție sau deja contractate;

-proiecte prioritare a căror implementare este realistă în perioada 2026–2030;

-proiecte aflate în pregătire/pipeline, a căror implementare va fi condiționată de identificarea unor surse de finanțare.

Clarificarea finanțărilor europene

Strategia include aproximativ 54,59 miliarde lei aferente proiectelor considerate eligibile pentru finanțare europeană nerambursabilă. Eligibilitatea unui proiect nu echivalează însă cu existența unei surse de finanțare aprobate, contractate sau disponibile în perioada avută în vedere.

În consecință, pentru fiecare proiect este necesară prezentarea distinctă a:

1. valorii totale;
2. valorii eligibile;
3. finanțării europene contractate;
4. finanțării europene aferente unor apeluri sau alocări deja aprobate, dar necontractate;
5. finanțării europene potențiale;
6. cofinanțării naționale;
7. stadiului de maturitate;
8. perioadei de eligibilitate;
9. necesarului neacoperit/gap-ului de finanțare.

Clarificarea obiectivelor pentru care necesarul financiar este zero

În sinteza financiară sunt identificate obiective și acțiuni strategice pentru care necesarul financiar este zero pentru întreaga perioadă 2026–2030, precum și măsuri pentru care se precizează că necesarul financiar va fi estimat ulterior.

Pentru fiecare asemenea situație este necesară clarificarea explicită dacă:

-măsura nu generează costuri suplimentare;

-costurile sunt deja incluse și cuantificate în cadrul unui alt obiectiv;

-finanțarea este asigurată dintr-o altă sursă certă, care trebuie identificată;

-măsura nu este prevăzută pentru implementare în perioada 2026–2030;

-necesarul financiar nu este încă determinat și urmează să fie fundamentat ulterior.

În cazul măsurilor al căror necesar financiar nu este încă estimat, acestea nu pot fi considerate acoperite financiar prin simpla includere în Strategie și nu pot genera, ulterior aprobării acesteia, o obligație implicită de finanțare din bugetul de stat.

Evaluarea costurilor recurente generate de noile investiții

Sustenabilitatea financiară a programului nu poate fi evaluată exclusiv prin raportare la costurile de investiție, ci trebuie analizată pe întregul ciclu de viață al activelor create sau modernizate.

Pentru proiectele majore se solicită estimarea, anterior includerii acestora în scenariul de bază al Strategiei, a impactului financiar ulterior punerii în funcțiune, inclusiv asupra:

-costurilor anuale de mentenanță și reînnoire;

-costurilor cu energia;

-cheltuielilor de personal;

-altor costuri de operare;

-economiilor generate prin modernizare;

-veniturilor suplimentare estimate;

-impactului asupra tarifului de utilizare a infrastructurii;

-necesarului anual de transferuri/subvenții de la bugetul de stat.

Evaluarea ex-post a perioadei 2021–2025

Strategia atribuie în mod semnificativ nerealizarea obiectivelor perioadei precedente nivelului insuficient al finanțării.

Subfinanțarea reprezintă, fără îndoială, o cauză importantă, însă fundamentarea noii perioade de programare trebuie să permită delimitarea efectelor acesteia de efectele generate de:

-întârzieri în procedurile de achiziție;

-proiectare;

-contestații;

-management contractual;

-capacitatea administrativă;

-deficitul de personal;

-întârzieri imputabile beneficiarului;

-creșteri ale costurilor;

-gradul insuficient de maturitate al proiectelor.

Se solicită astfel completarea Strategiei cu o evaluare ex-post a implementării Strategiei 2021–2025, cu identificarea cauzelor, lecțiilor învățate și măsurilor corective pentru perioada următoare.

Revizuirea sistemului de indicatori de performanță

Documentul menționează existența unui indice global de performanță al CFR S.A. de peste 100%, corespunzător calificativului „Foarte bun”, concomitent cu deteriorarea semnificativă a infrastructurii, creșterea restricțiilor de viteză și nerealizarea unui număr important de obiective strategice.

În aceste condiții, este necesară reconcilierea indicatorilor contractuali de performanță cu rezultatele efective obținute la nivelul infrastructurii și, după caz, revizuirea cadrului de monitorizare, astfel încât acesta să reflecte nu doar îndeplinirea unor obligații procedurale sau utilizarea resurselor alocate, ci în primul rând rezultatele concrete ale politicii publice.

În acest sens, se apreciază necesară includerea unor indicatori cuantificabili precum, după caz, kilometri de infrastructură reînnoiți, kilometri de restricții de viteză eliminați, evoluția vitezei comerciale, disponibilitatea infrastructurii, punctualitatea, costul unitar al lucrărilor de întreținere și reînnoire, precum și raportul dintre resursele utilizate și rezultatele obținute.

Corelarea finanțării cu măsurile de eficientizare

Suplimentarea graduală a finanțării infrastructurii feroviare trebuie însoțită de implementarea efectivă, într-un calendar asumat, a măsurilor de eficientizare deja identificate în Strategie, inclusiv:

-mecanizarea activităților de mentenanță;

-centralizarea instalațiilor;

-digitalizarea și informatizarea proceselor;

-optimizarea modelului de business;

-eficientizarea utilizării resurselor financiare;

-analiza secțiilor de infrastructură cu trafic foarte redus sau fără trafic și adoptarea măsurilor necesare în urma evaluărilor economice și sociale.

Ministerul Finanțelor apreciază că simpla constatare a subfinanțării istorice nu poate constitui, în sine, fundament suficient pentru majorarea continuă a transferurilor de la bugetul de stat.

Mobilitatea militară

Având în vedere contextul regional și importanța tot mai mare a infrastructurii dual-use, se solicită dezvoltarea capitolului referitor la mobilitatea militară și corelarea acestuia cu:

-coridoarele europene de mobilitate militară;

-rețeaua TEN-T;

-Inițiativa celor Trei Mări;

-documentele strategice naționale și europene relevante;

-sursele europene și internaționale de finanțare disponibile pentru infrastructura cu utilizare duală.

Corectarea și armonizarea referințelor normative

Se solicită verificarea integrală și corectarea trimiterilor la actele normative menționate în Strategie, inclusiv a referirilor inconsecvente la actele prin care au fost aprobate Strategia precedentă și Contractul de activitate și performanță.