Cine a votat contra garantării salariilor restante de la CFR Marfă

de Club Feroviar 10 septembrie 2026

O Ordonanță de Urgență adoptată în iarna acestui an și care modică legea 200/2006 privind funcționarea Fondului de Garantare a Creanțelor Salariale a fost respinsă miercuri la vot tocmai de partidul lui Ilie Bolojan.

Ordonanța 6/2026 venea să îmblânzească prevederile legii din 2006, iar beneficiari ar fi fost, printre alții, tocmai cei 1500 de angajați ai CFR Marfă, ale căror salarii întârzie de luni de zile.

Transpunerea prevederilor Ordonanței de Urgență nr 6 pe 2006 în interiorul legii 200 ar fi venit ca mână de sprijin pentru angajații CFR Marfă, aflați într-o stare de incertitudine după ce Tribunalul București a respins falimentul companiei, societatea pentru care lucrau, a rămas fără licență de transport și nu mai există nici măcar un Consiliu de Administrație.

Salariile au fost plătite cam în proporție de 60% la nivelul lunii iunie, spune Iulică Măntescu, un lider sindical cu membri de sindicat în societate.

Potrivit lui, CFR Marfă nu mai are nici măcar un Consiliu de Administrație după ce mandatele vechilor administratori au expirat și nu au mai putut fi numiți alți administratori. Este un motiv posibil pentru care judecătorii ar fi respins falimentul companiei, spune el, chestionat de Club Feroviar. Dacă este așa, nu este clar cum se va putea rezolva situația.

Odată respinsă Ordonanța, salariile restante vor putea fi recuperate doar în cadrul procedurii de faliment. Care nu se știe când va putea demara.

Consultant fiscal: Protecție sporită acordată salariaților

Un consultant fiscal explică importanța OUG 6. Aceasta modifică Legea nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale și extinde semnificativ protecția acordată salariaților în situația în care angajatorul nu își mai poate achita obligațiile salariale, spune Oana Luca, un consultant fiscal din Cluj.

Acest fond este finanțat din contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), în cotă de 2,25%, datorată de angajatori asupra veniturilor salariale brute. Prin acest mecanism, statul garantează plata salariilor restante în anumite limite, atunci când angajatorul ajunge în insolvență sau într-o procedură de prevenire a insolvenței.

Principala modificare introdusă de ordonanță constă în extinderea protecției și asupra salariaților angajatorilor aflați în procedura concordatului preventiv, nu doar asupra celor aflați în insolvență sau faliment, cum era reglementat anterior.

În forma actuală, cuantumul maxim al sumelor care pot fi plătite din fond diferă în funcție de situația juridică a angajatorului.

În cazul angajatorilor aflați în procedura de insolvență, inclusiv faliment, suma maximă garantată este echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat (prevederea legală din 2006, şi anume legea 200, limita la trei salarii valoarea creanței plătite). Aceasta reprezintă limita generală aplicabilă majorității angajatorilor aflați în dificultate.

Pentru angajatorii aflați în procedura de concordat preventiv, precum CFR Marfă, ordonanța introduce o limită distinctă, mai favorabilă, respectiv maximum 6 salarii medii brute pe economie, aferente unei perioade de cel mult 6 luni consecutive.

Această prevedere reprezintă o extindere expresă a sferei de protecție și se aplică tuturor angajatorilor aflați în concordat preventiv, fără a fi condiționată de statutul de operator economic strategic. În mod distinct, ordonanța introduce un plafon superior aplicabil exclusiv angajatorilor declarați operatori economici de interes strategic prin hotărâre de guvern. În cazul acestora, suma maximă garantată poate ajunge până la echivalentul a 12 salarii medii brute pe economie, aferente unei perioade de maximum 12 luni consecutive. Această categorie include operatorii economici a căror activitate este considerată esențială pentru securitatea economică, energetică, socială sau pentru funcționarea infrastructurilor critice.

Impactul acestor modificări este semnificativ. Pentru salariați, nivelul de protecție crește, inclusiv în fazele incipiente ale dificultăților financiare ale angajatorului, cum este concordatul preventiv. Pentru angajatori, deși contribuția CAM rămâne nemodificată, cadrul legislativ consolidează mecanismele de protecție socială și responsabilitatea sistemului de garantare.

Adio OUG 6

Votul de miercuri semnifică însă faptul că angajații CFR Marfă nu vor mai beneficia de generoasele prevederi ale OUG 6 și vor rămâne cu beneficiile reduse oferite de legea 200/2006.

Să trecem acum la modul în care partidele parlamentare au votat în Parlament/Camera Deputaților propunerea de modificare a L200/2006 în conformitate cu OUG 6/2006.

Pentru a trece propunerea era nevoie de jumătate plus unu din totalul voturilor membrilor Camerei. Fiind lege organică, nu era suficient un vot pozitiv doar al jumătate plus unu din cei prezenți. Rezultatul votului a fost însă de 129 de voturi pentru, 70 împotrivă, 38 de abțineri și 54 de deputați care nu au votat, insuficient pentru adoptare.

Majoritatea voturilor “pentru” a venit de la PSD, care a dat 88 de voturi. AUR a avut doar două voturi “pentru”, în timp ce 53 de deputați nu au votat (faptul că nu au votat semnifică mai degrabă opoziția lor, ei refuzând votul care ar fi ajutat la adoptare). Deși partid al premierului Bolojan, PNL a avut doar două voturi “pentru”, 35 împotrivă, două abțineri și un deputat care nu a votat.

USR a dat 34 de voturi împotrivă și niciun parlamentar care să voteze “pentru”. Fost ministru al Transporturilor, useristul Cătălin Drulă s-a opus adoptării proiectului. Unul dintre susținători a fost liberalul Lucian Bode și el fost ministru la Transporturi.

SOS România a avut 13 voturi “pentru”. UDMR a avut 21 de abțineri, iar reprezentanții minorităților naționale au dat 13 voturi “pentru” și o abținere. Neafiliații au avut 10 voturi “pentru” și un singur vot conta.

Rezultatele votului sunt prezentate mai jos, noi făcând observația că doar voturile “pentru” ar fi ajutat adoptarea, și nu abținerile sau lipsa votului (majoritar la AUR).

Reacția sindicatelor

“Este greu de înțeles cum, atunci când în fața Parlamentului sunt 1.550 de oameni care nu și-au primit salariile de luni de zile, unii aleși pot vota împotrivă, alții se pot abține, iar alții pot fi prezenți și pot alege pur și simplu să nu voteze. Salariații CFR Marfă nu au decis privatizarea eșuată, nu au acumulat datoriile istorice ale companiei, nu au numit și schimbat conducerile și nu au luat deciziile politice și administrative care au adus societatea în situația de astăzi. Așa cum am arătat și în memoriul transmis Parlamentului, nu este acceptabil ca tocmai ei și familiile lor să plătească acum factura unui eșec pe care nu l-au provocat. De aceea, după votul de astăzi, întrebarea noastră este simplă: cât valorează munca unui om pentru aleșii neamului?”, a spus miercuri Federația Mișcare Comercial într-un comunicat de presă.

Reprezentanții sindicali susțin că nu îi vor abandona pe salariații CFR Marfă și că vor continua toate demersurile legale, parlamentare și guvernamentale pentru găsirea unei soluții.

Cine a votat contra garantării salariilor restante de la CFR Marfă