Consiliul Legislativ aprobă proiectul care ar permite plata salariilor întârziate la CFR Marfă

Salarii întrziate. Consiliul Legislativ a acordat aviz pozitiv proiectului care permite plata salariilor întârziate la CFR Marfă, formulând însă observații deloc minore.

Observațiile formulate zilele trecute de către Consiliul Legislativ privesc erori de tehnică legislativă dar și aspecte importante care țin de funcționarea mecanismelor propuse de cei trei parlamentari PSD inițiatori ai proiectului despre care am scris aici.

Nelămurire. Câți beneficiari sunt

În primul rând este neclară destinația proiectului de act. Legea interzice elaborarea unui inițiative pentru un singur beneficiar (CFR Marfă), ceea ce rezultă din nota de fundamentare a inițiativei.

„Argumentele propuse vizează salariații unui singur angajator, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A., cu toate că în continutul proiectului această persoană juridică nu este menționată (…) semnalăm neconcordanța dintre propunerea legislativă și expunerea de motive, aceasta din urmă fiind centrată pe un singur operator economic debitor, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă ” S.A., conducând la concluzia că măsurile preconizate (se îndepărtează – n.red.) de caracterul general și impersonal, specific unei legi”.

Recomandare

Consiliul Legislativ recomandă o atentă reanalizare și reformulare, astfel încât să nu se aducă atingere principiului egalității de tratament, principiului legalității în componenta referitoare la calitatea legii.

Un alt punct privește mecanismul prin care Fondul de Garantare a creanțelor salariale își poate recupera înapoi salariile plătite în cel mult șase luni, dacă se concluzionează că acestea s-au plătit în mod nedrept.

Impactul financiar e prezentat doar pentru un an și un singur beneficiar (CFR Marfă) în condițiile în care legislația, anume legea 24/2000 prevede că acest impact trebuie calculat pe cinci ani, dar și pentru toți beneficiarii, nu doar CFR Marfă.

Compatibilitate cu prevederile UE

Nu este clar dacă prevederile sunt compatibile cu reglementările Uniunii Europene în materia garantării creanțelor salariale și a ajutorului de stat, precum și cu jurisprudența CJUE incidentă. „Prin raportare la actuala motivare, măsurile propuse reprezintă măsuri de sprijin acordate unui singur operator economic dintr-un fond a cărui destinație, aceea de garantare a plății creanțelor salariale, a fost stabilită ca urmare a insuficienței fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile”, explică Consiliul.

Propunerea celor trei parlamentari a venit la câteva zile după ce plenul legislativ a respins, sub votul PNL, AUR, USR o Ordonanță de Urgență a Guvernului care aproba și amenda legea 200/2006 privind Fondul de Garantare a Creanțelor Salariale.

Noutățile inițiativei

Unul dintre lucrurile aduse ca noutate de propunere este plată salariilor restante și în absența unei hotărâri a instanțelor de judecată privind falimentul, cu condiția ca licența de desfășurare a activității unei societăți să fi fost ridicată. Adică exact situația CFR Marfă.

La cazurile în care se pot plăti salariile restante din Fondul de Garantare, inițiatorii enumeră şi cazul în care: „anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței, din Fondul de garantare se pot suporta creanțele salariale datorate de un angajator dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii : a) licența sau autorizația indispensabilă desfășurării activităţii principale a angajatorului a fost retrasă, a încetat, a expirat fără a fi reînnoită ori reînnoirea acesteia a fost refuzată printr-un act al autorității competente care produce efecte și a cărui executare nu este suspendată”.

Apoi se enumeră cazul în care „fondurile bănești disponibile ale angajatorului sunt insuficiente pentru plata creanțelor salariale certe, lichide și exigibile, iar incapacitatea de plată există.

Dacă în prezent cererile pot fi depuse doar dacă există cerere soluționată de deschidere a insolvenței sau concordatului preventiv, în noua formă cererile de plată se vor putea depune  și dacă cererea de deschidere nu s-a soluționat până la data depunerii cererii.