Contractul de activitate al CFR SA, lăudat de Miruță, criticat de partenerii sociali

Aprobat joi de către Guvern, contractul de activitate al CFR SA este lăudat de Ministerul Transporturilor dar primit cu rezervă de către CES – Consiliul Economic și Social – partenerii sociali ai Guvernului, aceștia avizându-l favorabil dar cu o sumedenie de observații.

„Noul Contract de Activitate al CFR S.A. pentru anii 2026-2030, aprobat de Guvern. Finanțare pe 5 ani, investiții clare și indicatori stricți de performanță”, așa prezintă joi documentul de parteneriat CFR-Stat Ministerul Transporturilor într-un comunicat de presă.

Ce aduce contractul în viziunea Transporturilor

Dacă Strategia Feroviară trasează direcția pentru următorii cinci ani, noul Contract de Activitate reprezintă instrumentul concret prin care statul se asigură că aceste obiective devin realitate pe teren, afirmă ministerul.

Noul contract aduce o schimbare de abordare în relația dintre stat și administratorul infrastructurii feroviare. Documentul stabilește un echilibru clar pe o perioadă de 5 ani: statul asigură finanțarea necesară pentru a acoperi diferența dintre veniturile și cheltuielile companiei, iar,  în schimb, CFR S.A. își asumă reguli și responsabilități stricte, monitorizate prin Indicatori de performanță clari, conform legislației în vigoare (Legea 202/2016 și OUG 12/1998).

Practic, finanțarea este direct legată de atingerea obiectivelor strategice, de la reducerea restricțiilor de viteză până la graficul lucrărilor de modernizare.

Contractul aprobat include și o serie de anexe tehnice și financiare care acoperă toate palierele de activitate ale CFR S.A. pentru următorii cinci ani.

Cele mai importante direcții de acțiune sunt evidențiate de faptul că:

• documentul pune față în față necesitățile financiare reale pentru administrarea rețelei și alocările financiare efective pentru următorii 5 ani, asigurând predictibilitate;
• sunt stabilite clar principalele lucrări de reparații curente și reînnoirea infrastructurii feroviare publice, acestea fiind prioritare pentru a scoate rețeaua din starea de degradare tehnică;
• noul contractul include lista programelor și proiectelor de investiții menite să modernizeze, să reabiliteze și să extindă căile ferate, cu un accent puternic pe eficientizarea modului în care compania administrează aceste proiecte;
• CFR S.A. are obligația de a asigura și menține capacitățile de infrastructură necesare pentru ca trenurile de călători (care îndeplinesc obligația de serviciu public de interes național) să circule în condiții optime;
• sunt stabilite mecanismele pentru calculul Tarifului de Utilizare a Infrastructurii (TUI), taxa plătită de operatorii feroviari pentru accesul pe rețea;
• o noutate este capitolul dedicat creșterii capacității administrative, care va ajuta CFR S.A. să pregătească și să implementeze mult mai rapid proiectele complexe de infrastructură.

„Noul Contract de Activitate pe 5 ani scoate CFR S.A. din logica supraviețuirii de la an la an și îi oferă instrumentele financiare și de management necesare pentru a transforma Strategia Feroviară 2026-2030 în șantiere deschise, trenuri mai rapide și o rețea feroviară de transport modernă, atât pentru cetățeni, cât și pentru economie”, pretinde Ministerul Transporturilor.

CES e mai puțin convins

Zilele trecute CES – organizație ce cuprinde patronate, sindicate și societate civilă a dat aviz favorabil atât Strategiei feroviare, aprobată și aceasta miercuri de către Guvern, cât și Contractului de Activitate. La cel de-al doilea însă nu au lipsit observațiile.

Astfel:

• Contractul trebuie să asigure menținerea și îmbunătățirea calității serviciului, reducerea restanțelor de întreținere și reînnoire și utilizarea eficientă a infrastructurii. Cu toate acestea, proiectul de act normativ nu îndeplinește această funcție, deoarece, pentru anul 2026, acesta prevede acoperirea a 46,21% din necesarul pentru întreținere și funcționare, 5,28% pentru reparații curente și 4,66% pentru reînnoire, care nu sunt suficiente pentru a asigura o dezvoltare treptată.
• La sfârșitul anului 2025, 9.753 km de linii curente și directe erau scadenți la reînnoire, în timp ce erau programați numai 9,5 km de reînnoire până în 2029, iar viteza tehnică medie prevăzută pentru anul 2029 este inferioară celei realizate în anul 2025.

Sume derizorii pentru reparații

• Pentru investițiile cu finanțare externă sunt prevăzute peste 4,27 miliarde lei în anul 2026, în timp ce reparațiile curente beneficiază de 13,5 milioane lei, iar reînnoirea de 41,88 milioane lei. Caracterul distinct al surselor de finanțare nu înlătură obligația statului de a identifica resursele bugetare complementare pentru întreținerea, repararea și reînnoirea infrastructurii. Investițiile nu produc beneficiile economice estimate dacă restul rețelei continuă să se degradeze, iar dezechilibrele sunt evidente, spune CES.
• Anexa privind alocările publice nu cuprinde proiecția consolidată, pentru întreaga perioadă 2026–2030, a veniturilor administratorului, a finanțărilor de stat, a cheltuielilor cu infrastructura și a rezultatului contabil, iar echilibrul financiar afirmat nu este demonstrat. Mecanismul de evaluare contravine art. 30 alin. (1) și anexei V la Legea nr. 202/2016. Obiectivele sunt diminuate în funcție de finanțarea disponibilă, iar atunci când finanțarea este de cel mult 95% din necesar, nerealizarea obiectivului fizic poate primi un indice de realizare de 100%. Subfinanțarea reduce astfel ținta și neutralizează ulterior nerealizarea acesteia.

Nu se prevede redresarea

• proiectul de act normativ nu stabilește nici o traiectorie de redresare a transportului feroviar de marfă. Pentru anul 2026 este utilizată valoarea de 15 milioane tren-km, față de 17,383 milioane realizate în anul 2025, fără obiective de revenire pentru anii următori. Obiectivele declarate privind competitivitatea transportului feroviar de marfă, promovarea transportului multimodal și dezvoltarea terminalelor nu sunt transpuse în obligații și rezultate măsurabile. Această abordare afectează competitivitatea economiei întrucât transportul feroviar de marfă deservește industria, agricultura, sectorul energetic și exporturile.
• Contractul de Activitate și Performanță arată că 31,65% din parcursul trenurilor de marfă se realizează în afara liniilor principale. Degradarea acestor componente majorează costul logistic și reduce capacitatea produselor românești de a concura pe piețele externe;
• trebuie acordată atenție sporită traiectoriei proiectului prin prisma compatibilității cu obiectivele Uniunii Europene privind transferul transporturilor pe distanțe mari de la rutier către modurile feroviar și naval și creșterea activității feroviare de marfă până în anul 2030.

Citește Problema salariilor la CFR SA se rezolvă în câteva zile