Coșmarul angajaților CFR Marfă continuă. Curtea de Apel a respins din nou falimentul

La fel ca prima dată, luni, Curtea de Apel București a respins din nou intrarea CFR Marfă în faliment, prelungind agonia a peste 1500 de angajați ale căror salarii ajung să fie un soi de Fata Morgana.

Întocmirea unui dosar de faliment pare a fi o chestiune foarte dificilă pentru că luni, pentru a doua oară, Curtea de Apel București a respins din nou cererea CFR Marfă de intrare în faliment, pe același motiv, și anume prezentarea unui dosar incomplet.

Într-un dosar (36041/3/2026) în care CFR Marfă joacă rolul de debitor, iar alte opt companii sunt creditoare, Curtea de Apel a decis respingerea cererii. „Soluția pe scurt: Respinge cererea debitorului privind deschiderea procedurii simplificate de faliment, pentru nedepunerea tuturor documentelor prevăzute la art. 67 alin. 1 din Legea nr. 85/2014”.

Motivul este identic cu cel prezentat la prima cerere a CFR Marfă de la începutul verii acestui an.

În plus, judecătorii au decis disjungerea tuturor cererilor „de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei formulate în dosarul nr. 36041/3/2026 şi dispune înaintarea acestora la dosarul nr. 22766/3/2026. Cu apel în termen de 7 zile de la comunicare conform C.proc.civ., ce va fi depus la Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a Civilă”.

Printre creditorii „celebri” în dosarul de luni se numără CFR SA și Grup Transport Feroviar, primul operator privat de marfă înființat de Ștefan Movilă în 2001.

Decizia judecătorilor pare trasă la indigo după cea din iunie. „Respinge, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA. Respinge cererea debitorului privind deschiderea procedurii simplificate de faliment, pentru nedepunerea tuturor documentelor prevăzute la art. 67 alin. 1 din Legea nr. 85/2014. Disjunge toate cererile de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei formulate în dosarul nr. 19048/3/2026 şi dispune formarea unui nou dosar în care se va acorda termen la data de 05.10.2026, ora 10. Cu apel în termen de 7 zile de la comunicare conform C.proc.civ., ce va fi depus la Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a Civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, arată decizia din luna iunie.

În dosarul către care s-au disjuns cererile creditorilor mai apar ca părți și Electrificare CFR SA sau furnizorul de energie PPC.

Acte lipsă la dosar

Potrivit legii invocate de instanță, firma care cere insolvența trebuie să prezinte:

• ultima situație financiară anuală, certificată de către administrator și cenzor/auditor, balanța de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii;
• lista completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile și băncile prin care debitorul își rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menționa datele din registrele de publicitate;
• lista numelor și a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanțele acestora: certe sau sub condiție, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza și drepturile de preferință, precizând, dacă este cazul, și care dintre creditori intră în categoria persoanelor strâns legate de debitor.
• lista cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive;
• contul de profit și pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
• lista membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaților cu răspundere nelimitată, pentru societățile în nume colectiv și cele în comandită;
• o declarație prin care debitorul își arată intenția de intrare în procedură simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activității ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale;
• o descriere sumară a modalităților pe care le are în vedere pentru reorganizarea activității;
• o declarație pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăților agricole ori, după caz, oficiul registrului comerțului sau alte registre în a cărui rază teritorială se află sediul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciară prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive;
• o declarație pe propria răspundere, autentificată de notar ori certificată de avocat, din care să rezulte că debitorul nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate contra patrimoniului, de corupție, de serviciu, de fals;
• un certificat de admitere la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise;
• o declarație prin care debitorul arată dacă este membru al unui grup de societăți, cu precizarea acestora;
• dovada codului unic de înregistrare;
• dovada notificării organului fiscal competent.

Nedepunerea documentelor prevăzute este sancționată cu decăderea din dreptul de a depune un plan de reorganizare.

De lungă durată

Pronunțarea falimentului este o chestiune de lungă durată, afirmă Grigore Mare, lider sindical cu interese sindicale în fostul operator național de transport feroviar de marfă. Prelungirea pronunțării îngreunează soarta celor 1500 de angajați care își iau lefurile cu întârziere din ce colectează CFR Marfă în urma unor vânzări nesemnificative de active. De altfel, grosul vânzărilor, și anume locomotive, material rulant, imobile, se derulează prin ANAF, iar banii merg la plata obligațiilor companiei către stat în contul ajutorului de stat considerat ilegal de către Comisia Europeană.

Un element important care trebuie luat în calcul este acela că în caz de faliment plata salariilor se face din Fondul de Garantare a Creanțelor Salariale în limita a cinci salarii. Dacă falimentul sau insolvența nu sunt pronunțate, societatea rămâne responsabilă de plata salariilor, iar în cazul de față resursele financiare necesare lipsesc.

Citește CFR Marfă pasează Statului salariile compensatorii cuvenite concediaților