Doi ceferiști din Dosarul Mită la cușetă și-au recunoscut vinovăția. Ce pedepse au primit

Doi ceferiști care erau trimiși în judecată în Dosarul Mită la cușetă și la vagon de dormit au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, primind astfel pedepse mai ușoare din partea judecătorilor. Ceilalți 33 de inculpați așteaptă prescrierea faptelor, însă riscă să înfunde pușcăria.

Pentru început, o scurtă recapitulare a acestui megadosar. La finele lunii martie 2025, scriam că polițiști și procurori au descins la primele ore ale dimineții la etajul 4 al Palatului CFR din Bulevardul Dinicu Golescu 38, unde își are sediul operatorul feroviar de stat. Tot atunci au avut loc și mai multe percheziții domiciliare, la angajați ai CFR Călători din mai multe județe.

În anchetă era vizată o rețea de însoțitori de vagoane de dormit și cușetă în trafic internațional care nu emiteau bilete și permiteau călătoria unor persoane contra unor sume de bani.

”(…) în perioada 2022-2023, mai mulți angajați CFR Călători, folosindu-se de tabletele repartizate nominal de către angajator, au accesat bazele de date ale instituției, în afara orelor de program, dar și în timpul programului de lucru, depășindu-și, astfel, limitele autorizării, după care au rezervat mai multe locuri în vagoanele pe care le deserveau, dar și în vagoane pe care nu le deserveau, conform planificării în serviciu, blocând astfel, în bazele de date ale CFR, spre vânzare locurile. (…) Totodată, tot prin folosirea dispozitivelor electronice, au introdus, în fals, în bazele de date ale SNTFC CFR Călători, datele de identificare ale unor elevi, care potrivit legii beneficiau de gratuitate la călătoria cu trenul pe teritoriul României”, susțineau procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

---

---

Un ceferist a recunoscut și a primit un an și nouă luni de închisoare cu amânare

În final, au fost trimiși în judecată 35 de ceferiști. Dintre aceștia, doi au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției.

”În temeiul art. 485 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și inculpatul Matei Liviu. În temeiul art. 396 alin. (4) C. proc. pen. și art. 480 alin. (4) C. proc. pen., stabilește în sarcina inculpatului Matei Liviu pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic în formă continuată, prev. de art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale). În temeiul art. 396 alin. (4) C. proc. pen. și art. 480 alin. (4) C. proc. pen., stabilește în sarcina inculpatului Matei Liviu pedeapsa de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual sub forma participației improprii, prev. de art. 52 alin. (3) rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale).

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., stabilește în sarcina inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an și 3 luni închisoare, reprezentând pedeapsa cea mai grea stabilită, de un an închisoare, la care se adaugă un spor de 3 luni, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, de 9 luni închisoare. În temeiul art. 83 C. pen., dispune amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani, care se va calcula potrivit art. 84 alin. (1) C. pen.”, se arată în decizia Judecătoriei Sectorului 1.

Alt ceferist și-a recunoscut faptele: un an și o lună, tot cu amânare

Un alt ceferiști care și-a recunoscut vinovăția în Dosarul Mită la cușetă și la vagon de dormit este Cornel Gavriloaia.

Acesta a primit o pedeapsă de 6 luni de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată (2 acte materiale). În baza art. 325 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. şi 480 alin. (4) C.proc.pen., s-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 11 luni de închisoare, pentru  săvârşirea infracţiunii de fals informatic în formă continuată (3 acte materiale).

CITEȘTE și STENOGRAME. Ce discutau ceferiștii acuzați de șpagă trimiși în judecată de Parchet

”În baza art. 38 alin. 1 C.pen. constată că infracţiunile pentru care inculpatului i s-au aplicat pedepsele anterior menţionate au fost săvârşite în concurs şi în baza art.  39 alin. (1) lit. b) C.pen., va contopi pedepsele aplicate prin prezenta, astfel că va aplica pedeapsa de 11 luni închisoare la care va adăuga 1/3 din cuantumul celeilalte pedepse, astfel că în final va aplica inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an şi 1 lună închisoare. În temeiul art. 83 C.pen., dispune amânarea aplicării pedepsei de 1 an şi 1 lună pe un termen de supraveghere de 2 ani care se va calcula potrivit art. 84 alin. 1 C.pen.”, au stabilit magistrații de la Tribunalul București.

Diferența dintre amânarea aplicării pedepsei și condamnarea cu suspendare

Un jurist a explicat pentru Club Feroviar că în aceste cazuri este vorba de amânarea aplicării pedepsei, și nu de condamnare cu suspendare. ”La amânarea aplicării pedepsei, persoana nu este condamnată dar dacă nu respectă condițiile impuse de instanță, în intervalul de doi ani, riscă pronunțarea (aplicarea) condamnării cu executare, fără suspendare”.

Acest risc este semnalat și în deciziile instanțelor: ”În temeiul art. 404 alin. (3) C. proc. pen. și art. 83 alin. (4) C. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei cu consecința executării pedepsei închisorii în regim de detenție, în cazul nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere impuse de instanță până la expirarea termenului de supraveghere, precum și în cazul în care inculpatul mai săvârșește o infracțiune pe parcursul termenului de supraveghere”.

Obligațiile celor doi sunt următoarele:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

De asemenea, cei doi sunt obligați ca, pe durata termenului de supraveghere, să presteze un număr de 50 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Ceilalți 33 de inculpați riscă pușcăria

Pentru ceilalți 33 de ceferiști inculpați, dosarul este la tribunal în camera preliminară, unde au fost două termene cu amânări pentru lipsă de apărare.

În cazul acestora, situația este gravă, fiindcă au dat declarații contradictorii și au văzut pe înregistrări momentele în care recunoșteau combinațiile și cu toate acestea au refuzat încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției. Cei 33 de inculpați mizează pe varianta prescripției faptelor, dar se înșeală amarnic, fiindcă termenul de prescripție s-a întrerupt în decembrie 2025 și a început să curgă alt termen de cinci ani, a explicat același jurist.

Liderul sindical Petronel Istrătescu le-a luat apărarea inculpaților

În decembrie 2025, așa cum am scris atunci, Petronel Istrătescu, președintele Sindicatului Liber și Independent Pacific (care reunește salariați ai CFR Călători de la vagoanele de dormit, cușetă și bar), s-a simțit cu musca pe căciulă în urma seriei de articole publicate de Club Feroviar despre acest dosar.

În loc să-i apere pe însoțitorii de vagoane de dormit și cușetă care își fac meseria în mod onest (majoritatea acestora), Petronel Istrătescu le-a luat apărarea celor 35 care au intrat în colimatorul oamenilor legii. Și a solicitat Club Feroviar să înlăture de pe site ultimul articol publicat până atunci, să publice replica trimisă de el și să ne cerem scuze.

Evident, nu am făcut nimic din ceea ce a cerut Istrătescu. Iar acum îi punem și noi o întrebare: dacă nu s-a întâmplat nimic ilegal, de ce doi dintre colegii lui au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției? Sperăm să nu rămână retorică.