Site logo
26 ianuarie 2020
șantierul căii ferate Sighișoara-Agnitașantierul căii ferate Sighișoara-Agnita

Un fotoreportaj realizat de profesorul Ludwig Friedrich Schuller între anii 1896-1898, despre șantierul căii ferate Sighișoara-Agnita, poate fi admirat în expoziţia “Mari fotografi din Transilvania sec. XIX-XX”, la Muzeul de Istorie din Sighişoara.

șantierul căii ferate Sighișoara-Agnita
Muzeul de Istorie Sighișoara

La expoziţia deschisă de Ziua Unirii Principatelor Române, la Sala Sander din Cetatea Sighişoarei, sunt expuse 34 de roll up-uri care prezintă creaţiile a nouă fotografi, între care şi Ludwig Friedrich Schuller, informează Agerpres.

Muzeograful Mihai Adonis, de la Muzeul de Istorie din Sighişoara, este cel care a reuşit să documenteze viaţa, educaţia şi creaţiile lui Ludwig Friedrich Schuller. El a ajuns la concluzia că acesta a învăţat tehnica fotografiei de la cei mai buni fotografi din lume şi a perfecţionat-o de-a lungul vieţii.

Prima influenţă este cea a unchiului său Friedrich von Martens, unul dintre primii fotografi ai Parisului, la care a locuit mai mulţi ani, care făcea parte din cercul de prieteni ai lui Louis Jacques Mandé Daguerre, cel căruia i se atribuie prima fotografie reuşită din lume, în 1839. Invenţia fotografiei este consemnată în anul 1839, iar Ludwig Friedrich Schuller a realizat fotoreportajul aflat în colecţia Muzeului din Sighişoara în intervalul 1896-1898, fiind astfel şi primul fotograf din oraș.

17 fotografii de pe șantierul căii ferate Sighișoara-Agnita

“Este vorba despre un set de 17 fotografii în sepia (290x195mm), care ilustrează construcţia unui segment din calea ferată cu ecartament îngust (760mm), cuprins între Sighişoara şi Agnita, mai precis sectorul Sighişoara – cumpăna apelor dintre satele Apold (Mureş) şi Brădeni (Sibiu), astăzi graniţa dintre judeţele Mureş şi Sibiu. Fotografiile sunt cuprinse într-un album, care se păstrează astăzi în colecţiile Muzeului de Istorie din Sighişoara. Ludwig Friedrich Schuller a fost un important litograf, profesor de desen, pictor şi fotograf din Transilvania”, spune Mihai Adonis.

Din primul fotoreportaj realizat de Ludwig Friedrich Schuller, păstrat în colecţiile Muzeului de Istorie din Sighişoara, aflăm că acea cale ferată îngustă trebuia să urce versanţii abrupţi ai Dealului Apoldului pentru a putea face legătura între Podişul Târnavelor şi Podişul Hârtibaciului. Fotografiile prezintă construirea, în 1896, la Sighişoara, a unui pod de cale ferată din fier peste râul Târnava Mare, paralel cu podul din lemn existent (Podul Mamut sau Maria Theresia, ridicat în 1874), apoi cum segmentul de cale ferată de pe Dealul Apoldului a fost împărţit în momentul construcţiei în trei zone principale de lucru: Zwiebelgraben, Himberggraben şi Leiberggraben.

Calea ferată Sighişoara – Agnita a fost extinsă în 1910 până la Sibiu, cu o derivaţie Cornăţel-Vurpăr (Sibiu), cu o lungime totală de 123 km. Traseul feroviar Sighişoara-Agnita-Sibiu a fost după anul 1918 cea mai lungă cale ferată cu ecartament îngust din România.

Expoziţia de la Sighişoara, care cuprinde creaţii ale celor mai importanţi fotografi din Transilvania, adunate de cele opt muzee, poate fi vizitată la Sala Sander până pe 12 martie.

We use cookies to improve your experience on our website. By browsing this website, you agree to our use of cookies.

Share