FOTO,  VIDEO. Un tren nou intră în circulație între București și Brașov

FOTO, VIDEO. Un tren nou intră în circulație între București și Brașov

de 18 august 2026
FOTO,  VIDEO. Un tren nou intră în circulație între București și Brașov

Astra Trans Carpatic pune în circulație de miercuri două perechi de trenuri între București și Brașov, rama care va deservi ruta fiind prezentată marți de către conducerea Astra Trans Carpatic într-o cursă București – Brașov.


Potrivit lui Liviu Pescărașu, directorul general al Astra Trans Carpatic, trenul va pleca la 7.44 din București se va întoarce la 11.46 de la Brașov, va pleca din nou la 15.40 și se va întoarce la 21.04 în București cu plecare la 18.40 din Brașov. Trenul este unul cumpărat de la un producător asiatic, iar la cursa inaugurală de marți au fost prezenți și Valer Blidar patronul grupului Astra din Arad și Marian – Mihail Călin, director de dezvoltare și strategie al companiei.

Premiera este reprezentată de faptul că e vorba de primul tren nou pus în exploatare de un operator privat de călători în afara achizițiilor statului.

Istoria ramei

Istoria ramei introduse în circulație miercuri începe undeva în 2020-2021 cu prilejul primei licitații de achiziție de material rulant nou de către ARF.

La 3 aprilie 2020, ARF a inițiat o procedură de licitație deschisă pentru atribuirea unui contract public pentru „achiziționarea a 20 de noi unități multiple electrice interregionale, cunoscute sub denumirea de IR-EMU, și achiziționarea serviciilor de întreținere și reparații necesare pentru exploatarea trenurilor în cauză”, prin publicarea unui contract anunț de participare din 3 aprilie 2020 în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice).

La 19 aprilie 2021, au depus oferte doar doi operatori economici și anume o asociere între un producător chinez și Astra Vagoane Călători SA și Alstom Ferroviaria SpA. Prin raportul final al procedurii de atribuire a contractului din 28 octombrie 2021, oferta depusă de Astra Vagoane Călători SA și asociatul acesteia a fost exclusă din procedură, iar oferta depusă de Alstom Ferroviaria SpA a fost declarată câștigătoare.

Motivul excluderii a fost acela că liderul asociației, producător asiatic,  nu se încadra într-o modificare la legea achiziției publice făcută pe repede înainte de către dubleta Florin Cîțu, PNL, premier și Cătălin Drulă, USR, ministru al Transporturilor.

În urma modificării efectuate după demararea procedurii de achiziție Astra Vagoane Călători și asociatul nu s-a mai încadrat  în definiția prevăzută la articolul 3 alineatul (1) litera (jj) din Legea nr. 98/2016, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2021 (31 martie 2021).

Ordonanța în cauză a scos din rândul agenților economici ce pot participa la achiziții publice companiile din țări care nu au acorduri semnate cu România sau UE privind achizițiile publice și libertatea comerțului. Excluderea companiei chineze a fost una cât se poate de controversată. Actul normativ adoptat de guvernul Florin Cîțu a interzis participarea firmelor din țări ce nu au acorduri de achiziții publice cu România la procedurile de achiziții.

Problema a fost aceea că oferta depusă de asocierea ce includea Astra Vagoane Călători a fost prezentată după intrarea în vigoare a OUG 25, act normativ elaborat după demararea procedurii de achiziție), dar înainte ca Autoritatea de Achiziții să emită Ordinul 549 din 22 aprilie 2021 care enumera țările care au și care nu au acorduri cu Uniunea Europeană și România.

După excludere producătorul dat deoparte s-a adresat Curții de Apel București care mai departe a trimis cazul spre pronunțare la CJUE. La capătul a câțiva ani de deliberări CJUE a emis o decizie prin care i se dădea dreptate producătorului asiatic. Anume ARF nu avea dreptul să îl excludă (excluderea unei companii dintr-o licitație pe motivul țării de proveniență este strict un atribut al Uniunii Europene) ci doar putea să introducă în punctaj factori de departajare în funcție de proveniența producătorului. Ciudat este faptul că Ordonanța în cauză nu a fost abrogată și își produce efecte și în ziua de azi, deși aplicarea ei a fost criticată de Curtea de Justiție a UE.

Cum și-au prezentat asiaticii trenul

În 2021, producătorul trenului cumpărat de Astra Trans Carpatic a oferit primele informații privind trenul pe care l-ar fi livrat României. Producătorul a obținut ISV – Declarație intermediară de verificare – pentru STI (Specificații tehnice pentru interoperabilitate) pentru proiectul de prototip SFEMU-EU01, arăta atunci producătorul într-un comunicat de presă.

„Certificarea STI este certificarea de admitere a produselor pentru piața UE, iar trecerea acestei certificări este condiția prealabilă pentru intrarea produselor pe piața UE”, spunea compania.

Caracteristicile trenului

Câteva date prezentate de producătorul asiatic  în comunicatul său de presă. Viteza maximă de funcționare a trenului este de 160 km/h.

„Este un produs reprezentativ, sigur, fiabil și confortabil, îndeplinirea celor mai recente cerințe STI privind coliziunile, protecția mediului și prevenirea incendiilor. Cu boghiul independent pentru fiecare unitate, trenul are o întreținere convenabilă și o rată ridicată de utilizare a spațiului interior. Trenul este echipat cu două sisteme de semnalizare independente, care poate trece automat în funcție de modul semnalului de la sol. Trenul se bazează pe tehnologie cu podea joasă, ușa cu deschidere largă, dispozitivul de compensare a distanței platformei și rampa mobilă sunt adoptate pentru tren, aducând confort pasagerilor. Sunt furnizate diverse funcții și interfață om-mașină ușor de utilizat, satisfacerea nevoilor diversificate ale călătoriilor contemporane”, arăta atunci producătorul trenului exploatat de Astra Trans Carpatic.



Share