Slide Slide


PARTENERI:

HARTA Vor fi trei linii de hyperloop în România, potrivit unui comitet european

By
hyperloop în Româniahyperloop în România

Vor fi trei linii de hyperloop în România, Bucureștiul urmând să fie conectat de Sofia, Chişinău, Belgrad şi Budapesta, potrivit unui comitet european pentru reglementarea sistemelor de transport cu trenuri hyperloop, care s-a înființat recent.

hyperloop în România

Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică (CENELEC) au aprobat pe 5 februarie înfiinţarea noului comitet, numit JTC 20, la cererea unor companii din Olanda, Spania, Polonia și Canada, informează Economica.net.

Este vorba de Hardt Hyperloop din Olanda, Zeleros Hyperloop din Spania, Hyper Polonia şi TransPod din Canada, care are birouri în Italia și Franța. Misiunea noului comitet JTC 20 este să definească metodologia și cadrul de reglementare a sistemelor de transport hyperloop și să asigure standardele de interoperabilitate și siguranță în toată Europa.

Propus pentru prima oară în 2013 de antreprenorul candiano-american Elon Musk, hyperloop reprezintă un sistem de transport mai rapid decât avionul. Potrivit lui Elon Musk, acest sistem de transport poate atinge o viteză de 1.220 kilometri pe oră şi va fi economic viabil pentru orice distanţă mai mică de 1.500 de kilometri.

Linii de hyperloop în România, după ce sistemul a fost testat în deșertul Nevada

Un astfel de sistem, denumit Hyperloop One, a efectuat un prim test cu succes, în luna mai a anului 2017, însă viteza la care a fost desfășurat acela nu era foarte impresionantă, trenul ajungând la doar 112 kilometri pe oră.

Apoi, pe 29 iulie 2017, un nou test al prototipului a fost desfășurat în tunelul de 500 de metri din deșertul Nevada. De această dată, trenul a ajuns la viteza de 308 kilometri pe oră. Compania susține că testul a fost efectuat la cea mai mare viteză de până acum, aceasta fiind însă doar un sfert din viteza pe care ar urma să o atingă trenurile.

Tunelul a fost depresurizat, aerul din interior fiind la fel de rarefiat ca la altitudinea de 60 de kilometri, iar trenul, denumit XP-1, s-a deplasat folosind levitația magnetică. (A.B.)

Folosim cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența pe site-ul nostru. Navigând pe acest site web, sunteți de acord cu utilizarea noastră de cookie-uri.

Share