Raportul legislativ privind Mecanismul European de Redresare și Reziliență a fost adoptat marți seara, cu largă majoritate, în plenul Parlamentului European. România este așteptată să trimită Planul Național de Redresare și Reziliență, care să includă mai multe proiecte feroviare, după ce forma inițială se axa pe autostrăzi.
Rezultatul votului a fost de 582 voturi „pentru”, 40 „împotrivă” și 69 abțineri. În urma acestui vot, mecanismul va intra oficial în vigoare devenind legislație europeană.
Raportul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) din poziția de coraportor, prevede alocarea a 672,5 miliarde de euro în următorii trei ani. Suma totală pe care o va primi România din acest mecanism este de aproximativ 30,5 miliarde de euro.
”Votul de ieri, din plenul Parlamentului European, a reprezentat etapa finală pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență. Urmează publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după care mecanismul devine literă de lege. Din acest moment, misiunea noastră, la nivelul Parlamentului European, a fost încheiată. Banii sunt de acum la dispoziția statelor membre. Fiecare stat va depune acum în mod oficial propriul plan național de redresare și reziliență pe care Comisia Europeană va trebui să-l aprobe într-un termen de două luni”, a declarat Siegfried Mureșan, potrivit site-ului propriu.
Mecanismul European de Redresare și Reziliență are șase direcții prioritare
Mecanismul va avea șase direcții prioritare de finanțare: digitalizarea, ecologizarea, competitivitatea și coeziunea economică (adică sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a industriei, a antreprenorilor), coeziunea socială și teritorială, întărirea instituțiilor publice (inclusiv modernizarea și creșterea capacității spitalelor pentru a gestiona mai bine pandemia) și proiecte pentru tineret.
”Vom avea posibilitatea de a folosi acești bani în proiecte de infrastructură vitale României, în proiecte care contribuie totodată la tranziția spre o economie verde și la digitalizarea țării. (…) În al doilea rând, raportul prevede acordarea unui avans de 13% din alocarea totală prevăzută prin mecanism statelor membre. Inițial, Consiliul Uniunii Europene propusese un avans – adică o prefinanțare – de 10% din suma totală. Acest procent a crescut la 13%, ca urmare a propunerii Parlamentului European făcută la solicitarea mea, pe care am apărat-o de-a lungul întregului proces de negociere. Acest lucru înseamnă că, de îndată ce Planul Național de Redresare și Reziliență al României va fi aprobat oficial, prefinanțarea primită de țara noastră din acest mecanism va fi 3,95 miliarde de euro, față de 3,04 miliarde cât era prevăzut inițial”, a adăugat Siegfried Mureșan.
Tronsoanele feroviare care vor primi bani din PNRR
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunțat pe 31 ianuarie tronsoanele feroviare propuse la reabilitare cu prioritate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
El a menționat București-Craiova, București-Suceava, Cluj Napoca-Teiuș și Craiova-Băile Herculane-Arad. La acestea se adaugă dublarea și electrificarea pe relația Cluj Napoca-Episcopia Bihor. ”Vorbesc cu colegul meu Cristian Ghinea, vorbesc cu Banca Mondială, vorbesc cu colegii din minister să putem accesa acești bani”, a spus Cătălin Drulă. (A.B.)
Share
Facebook
X
LinkedIn
Telegram
Tumblr
WhatsApp
VK
Mail