Transportul feroviar de stat, pe pierdere și-n stânga, și-n dreapta Prutului. Unde e gaura mai mare

Transportul feroviar de stat a înregistrat anul trecut pierderi și în România, și în Republica Moldova. Cea mai mare gaură se înregistrează însă în dreapta Prutului, chiar și ținând cont de lungimea rețelei și de numărul de angajați.

Întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova a înregistrat în 2025 o pierdere netă de aproape 90 de milioane de lei moldovenești, potrivit datelor financiare publicate de Agenția Proprietății Publice și citate de Noi.md. Aceasta înseamnă echivalentul a 23 de milioane de lei românești.

Deși rezultatul rămâne negativ, pierderea este de aproape patru ori mai mică față de anul precedent, când compania a raportat un minus de peste 322 de milioane de lei moldovenești (82 de milioane RON).

În 2025, CFM a obținut venituri din vânzări de 700,6 milioane de lei (180 de milioane RON), față de doar 635,1 milioane de lei (162 de milioane RON) în anul precedent. Totuși, cheltuielile aferente activității au depășit încasările, ajungând la 769,9 milioane de lei (197 de milioane RON).

Situația financiară a companiei s-a îmbunătățit comparativ cu anul 2024, când rezultatul negativ a ajuns la 322,6 milioane de lei (82 de milioane RON). Singurul an recent în care întreprinderea a raportat profit a fost 2022, cu un rezultat pozitiv de 62,1 milioane de lei (aproape 16 milioane de lei românești).

La finalul anului trecut, Compania avea 3.816 salariați, cu peste 1.100 mai puțini decît în 2023.

---

---

Pierdere de 444,2 milioane de lei la CFR SA

În stânga Prutului, Calea Ferată din Moldova înglobează atât activitatea de gestionare a infrastructurii, cât și cele de transport feroviar de pasageri și de mărfuri.

În dreapta Prutului, SNCFR a fost divizată în 1998. Pentru a face comparație cu rezultatele CFM, trebuie să luăm în calcul Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători și defuncta CFR Marfă.

Așa cum am scris recent, administratorul infrastructurii feroviare a înregistrat anul trecut o pierdere de 444,2 milioane de lei, ceea ce reprezintă o îmbunătățire cu 25% a pierderii bugetate inițial la un nivel de 595,5 milioane lei. Cifrele apar în raportul de activitate al CFR SA pe 2025 publicat recent. Pierderea este diferenţa între veniturile totale preliminate în valoare de 6.816.285,84 mii lei şi cheltuielile totale preliminate în valoare de 7.260.486,07 mii lei. Numărul mediu de angajați a fost de 23.666.

CFR Călători a trecut de la profit la pierdere

În ceea ce privește SNTFC CFR Călători, societatea a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 3,24 miliarde de lei, în scădere cu aproximativ 7% față de 2024.

Societatea a trecut de la un profit net de 29,3 milioane de lei în 2024 la o pierdere de 43,4 milioane de lei în 2025. Societatea din subordinea Ministerului Transporturilor și-a redus numărul mediu de angajați cu peste 400 de persoane, de la 10.597 la 10.192.

CFR Marfă, singura cu profit în 2025

SNTFM CFR Marfă a încheiat anul 2025, potrivit raportărilor făcute la Ministerul Finanțelor, cu o cifră de afaceri netă de 511.851.979 de lei.

Rezultatul exercițiului financiar a fost pozitiv (după mulți ani de pierderi), consemnându-se un profit în valoare de 2.361.750 de lei. Cifra nu ia în calcul însă și suma care trebuie rambursată Comisiei Europene reprezentând ajutorul de stat acordat la privatizarea eșuată din 2013. Trecerea la profit în 2025 vine după ani consecutivi de pierderi (din 2007 încoace). Numai în 2024 pierderea s-a ridicat la 320.802.095 de lei. Numărul de angajați a scăzut de la 3.049 în 2024 la 2.521 în 2025.

Între timp, activitatea CFR Marfă a fost preluată de Carpatica Feroviar România SA.

Bucureștiul, ”campion” la pierderi

Făcând calculul, rezultă că cele două societăți feroviare de stat din dreapta Prutului (CNCF CFR SA și SNTFC CFR Călători) au înregistrat anul trecut pierderi cumulate în valoare de 487,6 milioane de lei.

Dacă ajustăm cu profitul obținut de SNTFM CFR Marfă, rezultă o pierdere a sectorului feroviar de stat din România de 485,24 milioane de lei. De peste 21 de ori mai mare decât cea de la Calea Ferată din Moldova.

Chiar dacă luăm în calcul diferențele în ceea ce privește lungimea rețelei feroviare (10.611 km în România față de 1.232 km în Republica Moldova) și numărul de angajați (36.379 în România și 3.816 în pe celălalt mal al Prutului), pierderile sectorului feroviar de stat au fost mult mai mari în România.