Un mecanic de locomotivă demontează mitul celor 16 sporuri – Partea a II-a

După ce publicații media au relatat despre existența a „16 tipuri de sporuri la CFR Călători”, un mecanic de locomotivă revoltat detaliază adevărul asupra acestora. Club Feroviar prezintă vineri a doua parte a articolului de opinie. Intertitlurile ne aparțin.

Prima parte a articolului este disponibilă aici.

Sporul de timp lucrat în timpul nopții (25% din salariul de bază)

Este lesne de înțeles că activitatea desfășurată între orele 22:00 și 06:00 nu este identică cu cea din timpul zilei. Oricine citește aceste rânduri și posedă permis de conducere cunoaște și știe ce presupune conducerea pe timp de noapte, mai ales când este cumulată și cu alte fenomene meteo. Diferența e că un șofer poate opri la primul punct convenabil să facă o pauză, să își ia o cafea dacă este necesar, ș.a.m.d. Trenul care oprește înafara punctelor de oprire din livretul de mers este considerat ca tren ce a oprit neitineraric iar acțiunea se tratează disciplinar.

Sporul pentru conducerea simplificată (50% din salariul de bază)

Unele din vehiculele feroviare în circulație nu sunt proiectate pentru deservirea sau conducerea în regim simplificat, adică operarea echipamentului de către un singur om. Dat fiind complexitatea sarcinilor privind conducerea efectivă a trenului, administrațiile feroviare au considerat că activitatea mecanicului trebuie suplinită de o a doua persoană pe vehiculul motor, anume mecanicul ajutor. CFR Călători operează unele vehicule cu o vechime apreciabilă, concepute pentru operarea cu doi oameni. Mecanicul ajutor este în esență la dispoziția mecanicului titular, și la ordinul acestuia preia diverse sarcini de lucru, în special atribuțiile de natură tehnică ori privind circulația trenului – la ordinul titularului efectuează verificări ale agregatelor sau modificări în configurația vehiculului motor, poate interveni asupra trenului, poate fi trimis la eliberarea obstacolelor de pe linie, etc. Când nu execută aceste ordine exprese ale titularului, mecanicul ajutor are obligația de a sta la locul lui normal de lucru, de unde îi comunică titularului starea liniei, indicația semnalelor etc.

Din anul 1993, s-a experimentat la calea ferată din România cu conducerea în regim simplificat a trenurilor – dat fiind că în unele situații, la anumite tipuri de trenuri mecanicul ajutor a dispărut efectiv de pe vehiculul motor dar sarcinile de lucru au rămas aceleași, jumătate din remunerația de bază a mecanicului ajutor (50%) revine mecanicului titular. Ținând cont de cât de multe atribuții avea prin fișa postului mecanicul ajutor, cred că se poate discuta puțin asupra acestui spor, la cuantumului lui – mulți mecanici titulari consideră că doar o locomotivă foarte bine întreținută și în care actul acționării comenzilor se face în condiții de confort optim poate suplini lipsa integrală mecanicului ajutor, altfel sporul nu e chiar așa binevenit. Totuși, sporul de conducere simplificată nu poate fi eliminat.

Cariera unui mecanic urmează topologia: mecanic ajutor, mecanic debutant, mecanic II, mecanic I. In timp ce mecanicii I sunt autorizați pentru conducerea în sistem simplificat, mecanicii II își desfășoară activitatea împreună cu asistența unui mecanic ajutor (echipă completă), logica fiind că acest mecanic deși este capabil să conducă trenul, nu are încă aptitudinile deplin stabilizate și sedimentate astfel încât să efectueze această prestație în regim simplificat (are nevoie de ajutor în executarea sarcinilor și de supraveghere din partea altui coleg). În alte situații, din cauza timpilor mai lungi în care conducerea trenului trebuie efectuată (de exemplu secții de circulație mai lungi), se impunere organizarea conducerii trenului în echipă completă – în acest tip de organizare, mecanicii pot executa un număr mai mare de ore de conducere (conform ordinului 256/2013) față de mecanicul ce conduce în sistem simplificat. Practic acest spor diferențiază prestația în regim simplificat de cea în regim in echipă completă.

Sporul de ore suplimentare

Sporul pentru orele suplimentare (100% din salariul de bază) și sporul pentru lucrul sistemic peste programul normal (până la 25% din salariul de bază funcție de cumulul orelor depășite față de norma de lucru)

Dat fiind modul în care se desfășoară circulația trenurilor și a programului asimetric de lucru a mecanicilor, se poate întâmpla ca norma de lucru să fie depășită. Aceste depășiri ale normelor pot surveni și din cauza întârzierilor trenurilor, de exemplu de la lucrări programate la infrastructura feroviară ori alte evenimente neașteptate. În fapt, conform dispozițiilor conducerii CFR Călători, mai mult ca sigur, aceste ore suplimentare vor fi compensate cu timp liber, existând o reală preocupare din partea conducerii pentru ca norma de lucru să fie respectată și ca aceste ore să nu ajungă în plată, ca măsură pentru reducerea cheltuielilor. Ba chiar, în anul 2023 mecanicii CFR Călători au ajuns să semneze liste prin care semnalau conducerii că aceștia refuză luarea comenzilor de lucru peste norma de lucru, dat fiind că tocmai aceste ore suplimentare, prestate pe locomotivă în condițiile specifice, erau remunerate cu timp liber.

https://clubferoviar.ro/la-brasov-oradea-cluj-mecanicii-refuza-sa-semneze-pentru-ore-suplimentare-presiuni-pentru-semnaturi/

Consider ca fiind oportună decizia conducerii de a se preocupa de cuantumul orelor suplimentare în plată și de a elimina goana după prestație dincolo de ceea ce este legal și omenește posibil! Din momentul 2023, activitatea s-a normalizat, mecanicii termină prestația lunară în jurul normei de lucru, ba chiar unii mecanici au început să aibă și viață socială!

Sporul de lucru sistemic peste programul normal nu se poate cumula cu cel pentru ore suplimentare și nu prea este aplicabil mecanicilor de la CFR Călători, nu am auzit de asemenea cazuri.

Sporul pentru munca prestată în zilele nelucrătoare (S+D și sărbători legale) (100% din salariul de bază)

Spor de ….persoană anti-socială?

Personal, îl numesc sporul de persoană anti-socială. Să mă explic. În cazul oamenilor normali, weekend-ul este rezervat refacerii după o săptămână de lucru, iar toți și-l planifică în consecință ținând cont că acest timp liber se acordă simultan multora. Lucrătorii la calea ferată, dar și medicii, polițiștii, pompierii, etc. nu urmează un program normal de lucru, iar dat fiind că unele servicii ale statului trebuie asigurate în regim continuu fără întrerupere, se poate întâmpla ca parte din programul de lucru să se desfășoare în aceste zile de repaus, liber ori sărbătoare, în care toți ceilalți, toți cei “normali” poate întrețin evenimente de familie, evenimente sociale, ș.a.m.d.

Sporul și banii nu acoperă zecile de dezamăgiri provocate de acest tip de lucrător membrilor familiei – de exemplu în cariera de mecanic ai să ratezi zile de naștere, nunți și botezuri iar în cazul unui eveniment de urgență nu vei putea acorda ajutorul unui să zicem membru al familiei tu fiind plecat departe și fără posibilitatea de a părăsi locul de muncă. Vei rata multe. De Sărbători are rost să mai zicem? De Crăciun poate faci manevră feroviară prin cine ce știe ce stație uitată de lume! Sau poate mergi locomotivă de ajutor după un coleg și pasagerii lui! Sau poate suplinești prestația unui coleg care s-a îmbolnăvit. Trenul nu așteaptă de Revelion. Trenul circulă, oamenii trebuie transportați!

Un lucru știut în rândul ceferiștilor (și a lucrătorilor asemeni) este rata divorțurilor date de acest tip de prestație „asimetrică”. Nu cunosc despre existența unui studiu în rândul ceferiștilor despre provocările familiale. Știu doar de multe familii dezbinate, multe drame din cauza programelor de lucru! Oare cineva poate considera că acest spor este prea generos?

Sporul pentru activitatea de formare practică (25% din salariul de bază)

Activitatea de formare practică, este perioada în care un mecanic își formează deprinderile și aptitudinile privind acționarea comenzilor și înțelegerea sarcinilor de lucru în manevra ori circulația trenurilor. Mecanicul formator, persoană care a absolvit un curs MIA (Metodologia Instruirii Adultului din domeniul feroviar), își va desfășura activitatea cu un mecanic debutant, ne-experimentat , pe care trebuie să îl învețe deprinderile meseriei. Să transfere cunoștințe. Să discute aspecte și situații. Să exemplifice. Tot acest proces de învățare se desfășoară în conducerea unui tren, a cărui masă poate avea de la câteva sute până la mii de tone, a cărui viteză maximă poate fi de 160km/h.

Poate trenul este de călători, amplificând astfel răspunderea formatorului. Acest spor se referă la faptul că, spre deosebire de auto, locomotivele nu sunt prevăzute cu facilități dublă-comandă. Trenuri școală și poligoane de învățare nu există la calea ferată, referindu-ne iarăși la auto. Toată răspunderea privind siguranța circulației, respectarea vitezelor de circulație, a opririlor, etc. îi revine mecanicului formator, deși acționarea efectivă a comenzilor este la mecanicul supus formării practice. Este lesne de întrebat un instructor auto, dacă meseria lui îi este ușoară, ținând totuși cont că acesta are alte facilități disponibile până la utilizarea efectivă a drumului public. Acest spor acoperă efortul și străduința din partea formatorului în activitatea sa didactică pe lângă cea normală de conducere a trenului.

Concluzii

În concluzie, trebuie apreciat faptul că o parte din aceste sporuri se aplică și altor categorii profesionale din structura CFR Călători, fiecare funcție având particularitățile sale. De exemplu, unii angajați pot beneficia de sporul de nocive, dar nu de cel de periculoase, ori procentul acordat poate diferi substanțial de la funcție la alta. Sigur, ideal ar fi să fii plătit cu toate sporurile, indiferent de munca prestată – nu contează că ești la un curs de specializare sau în conducerea trenului, tot atât câștigi. Oare ar fi corect? Tot din pricina acestor sporuri sunt probleme și la recunoașterea acestor activități în contextul încadrării în condiții de muncă speciale, fostele grupe I de muncă.

Personal cred că în contextul dezbaterilor privind adoptarea salarizării unitare, trebuie ținut cont de toate aceste particularități privind activitatea angajaților. Știu că munca de electrician într-un Depou de Exploatare Locomotive nu seamănă cu cea de electrician de la o școală gimnazială. Privită din spațiu, prestația poate semăna, însă activitatea este radical mai complexă într-un loc față de celălalt. Cum diferențiezi activitatea a doi lucrători, cu aceeași pregătire, care prestează în domenii radical diferite fără existența unui sistem de sporuri?

Autorul articolului reamintește separat și de un alt spor – unul anacronic – cel de lucru cu ecranele catodice care nu se mai prea găsesc la bordul materialului rulant.