Un prim oraș din România ar putea apela la Maglev pentru transportul public

Soluția unui Maglev urban este una dintre cele patru soluții luate în calcul pentru viitorul transport urban al unui important municipiu din România, spune șeful unui ONG local care a comandat un studiu în domeniu.

Studiul în cauză privește transportul public din Iași și a fost comandat de Asociația #HaiCăSePoate, fiind realizat de către firma Rossada deținută de către Ștefan Roșeanu, fost președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară.

Firma în cauză a prezentat zilele trecute la Iași primul raport intermediar al studiului de prefezabilitate pentru un sistem de transport public segregat de mare capacitate în Iași și Zona Metropolitană. Studiul nu stabilește încă tehnologia și traseul final, ci închide etapa de diagnostic și selectează direcțiile care vor fi analizate în continuare, potrivit Apix.ro (care preia și o parte a prezentării publice).

Studiul pornește de la ponderea autoturismului în deplasările metropolitane (66%) și de la fluxurile de navetiști din diferite zone ale Iașiului. Analiza cuprinde zece componente, de la urbanism, demografie și cererea de transport până la relief, utilități, mediu și patrimoniu.

În raport sunt comparate patru tehnologii: monorail încălecat, monorail suspendat, maglev urban și metrou ușor pe structură elevată. Selecția va depinde de costuri, capacitate, integrarea în oraș și riscul de dependență față de un furnizor. Viteza comercială este estimată la 32-38 km/h, iar intervalul dintre vehicule ar putea coborî la două minute.

Un studiu de 200 de mii de euro din colectă

Cătălin Urtoi, reprezentantul Asociației #HaiCăSePoate (și fost șef al CNIR – Compania Națională de investiții Rutiere), spune că raportul va fi verificat pro bono de doi experți din Ministerul Transporturilor și de un specialist român care lucrează în domeniu la Londra. După verificări, asociația va achita prima factură, de 17.800 euro cu TVA. O a doua factură, în aceeași valoare, este prevăzută pentru octombrie 2026, după prezentarea raportului intermediar nr. 2.

Contractul are o valoare totală de 214.000 de euro cu TVA. Asociația susține că are banii pentru primele două facturi, în timp ce diferența de 178.400 de euro trebuie strânsă din donații și sponsorizări. Următoarea etapă va include rafinarea coridoarelor, analiza costurilor de investiție și operare și stabilirea scenariilor care vor intra în evaluarea finală.

Potrivit asociației ieșene, primul pas s-a realizat prin semnarea contractului SPF MONORAIL Iași și s-a dat Ordinul de Începere Lucrări începând cu data de 4 mai 2026.
Conform contractului, acest Studiu de Prefezabilitate va fi realizat în 11 luni și va avea mai multe faze:
faza 1 – colectare date și analiză inițială;
faza 2 – analiză tehnologică și scenarii de traseu;
faza 3 – integrare multimodală și evaluare economică;
faza 4 – recomandări și consolidare;
faza 5 – predare Raport final cu estimări de costuri, scenarii clare pentru atragerea de fonduri europene sau private.

Date financiare. Valoarea contractului pentru acest Studiu de Prefezabilitate este de 214.000 euro inclusiv tva.
Întreaga valoare este atrasă în urma unor donații de la companii private și persoane fizice din Iași.

Producție bogată de studii

Trebuie să reamintim însă ca Iașiul mai are comandat un studiu de fezabilitate care însă privește transportul metropolitan. Acesta a fost comandat de autoritățile locale și a fost definitivat anul trecut de către TPF Inginerie. „Studiul de fezabilitate, contractat de Primăria Municipiului Iaşi pentru o sumă de circa 8 milioane de lei, va trebui realizat până la sfârşitul acestui an, astfel încât să fie depus de AMPTI pentru a obţine finanţare europeană prin Programul Transporturi 2021 – 2027”, spunea în vara anului trecut Mihai Chirica. El preciza că studiul de fezabilitate va analiza liniile existente ale CFR, în total aproximativ 55 de kilometri de cale ferată, în vederea modernizării şi adaptării acestora la specificul unui tren metropolitan.

Studiul Primăriei includea, pe lângă, analiza infrastructurii existente, investiţiile necesare în infrastructura de acces (parcări de tip park & ride, pasaje pietonale, trecerile la calea ferată etc.), necesarul de trenuri noi pentru transportul metropolitan şi construirea de pasaje rutiere supraterane noi.

Se bate cap în cap cu studiul lui Roșeanu?

Nu, nicidecum, a declarat pentru Club Feroviar, Ciprian Mitoșeriu, avocat, președinte al asociației.

„Cel comandat de Primărie vizează realizarea unui tren metroplitan, al nostru vizează realizarea unui monorail care va fi intermediar între trenul metropolitan si cel local clasic, tramvai sau autobuz”, spune el.

Sunt patru variante în sensul de studiu, au fost avute în vedere toate variantele de transport public segregat, dar ar fi vorba de transport pe estacada, căci Iașiul nu permite metrou, din cauza solului.

„S-a plecat de la varianta clasică, și anume un light train, un tramvai pe șină estacadă s-a analizat și varianta unui monorail încălecat, unui monorail suspendat, cel cu șina deasupra (principiul telecabinei). Ultima variantă apărută în discuție și cea mai nouă e Maglevul urban. E o tehnologie nouă, pleacă de la Maglevul pe care îl vedem noi în China și Japonia și care aduce viteze de peste 400 km/oră, doar că acesta e un concept nou. Este conceput pentru transport public de călători urban, deci nu cu viteze așa mari. Va duce 100-150 km/oră, ceea ce pentru un oraș de dimensiunile Iasiului va fi suficient”, spune Mitoșeriu.

Detalii aici despre proiect

„În contextul acesta, s-ar părea, nu știm încă, că au rămas în discuție doua variante (și – n.red) s-ar putea ca aceasta să fie varianta cea mai bună, căci elimină tot disconfortul care l-ar presupune un transport pe șină. Mă refer aici la zgomot în oras, la balans. E o altă filozofie în ceea ce priveste generarea pernei magnetice, la cel urban e generat de vagon, energia nu vine de la șina ca la cel clasic, ceea ce micsorează mult consumul”, explică Mitoșeriu. În cursa ideilor ar fi rămas doar monorailul încălecat și Maglevul urban. Decizia finală nu a fost luată, căci „de-abia am depăsit datele basic preliminare”, spune el.