Un șef de depou a câștigat procesul cu conducerea CFR Călători, care îl retrogradase

Un șef de depou CFR Călători a câștigat procesul cu conducerea operatorului feroviar de stat, care îl retrogradase, după un scandal pornit de la un mesaj transmis pe grupul de WhatsApp al angajaților.
Tribunalul Suceava a admis în parte acțiunea formulată de șeful Depoului Suceava împotriva CFR Călători – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Iași și a anulat decizia de sancționare din 12 iunie 2025, informează Știrea Sucevei.

Tribunalul a dispus repunerea salariatului în postul deținut înaintea sancționării, respectiv cel de șef depou I, precum și eliminarea sancțiunii din registrul general de evidență a salariaților și din dosarul personal.
CFR Călători a fost obligată, de asemenea, să-i achite diferența dintre salariul pe care ar fi trebuit să îl primească în funcția de șef depou I și veniturile încasate în perioada în care a fost retrogradat ca inginer II, de la momentul aplicării sancțiunii și până la repunerea efectivă în funcție. Societatea trebuie să achite și 4.000 de lei cheltuieli de judecată. Instanța a respins însă celelalte pretenții, inclusiv solicitarea privind acordarea daunelor morale.

---

---

Mesaj trimis pe un grup de WhatsApp

Totul a început pe 11 februarie 2025, când șeful Depoului Suceava a transmis pe grupul de WhatsApp „Depou Suceava” un mesaj prin care îi informa pe angajați că se strâng bani pentru cumpărarea foilor de parcurs și a registrelor de bord.
În mesaj se arăta că documentele nu mai existau în magazie, că un tren nu putea pleca fără acestea și că salariații care doreau puteau contribui cu bani. Mesajul se încheia cu exprimarea regretului că autorul ajunsese să trăiască o asemenea situație.
În cele din urmă, membrii sindicatului au strâns 1.600 de lei, iar documentele necesare au fost cumpărate în aceeași zi de la o societate din Suceava, astfel încât activitatea să poată continua.

Șef de depou CFR Călători, sancționat disciplinar

Conducerea CFR Călători a considerat mesajul ca fiind de natură să producă un grav prejudiciu de imagine societății și conducerii și a susținut că situația prezentată angajaților nu era reală. În urma cercetării disciplinare, șeful depoului a fost retrogradat din funcția de șef depou I în cea de inginer II, pentru o perioadă de 60 de zile.
Una dintre concluziile importante ale Tribunalului Suceava a fost că salariatul fusese convocat la cercetarea disciplinară pentru o anumită faptă – transmiterea în spațiul public a unor presupuse informații neadevărate și defăimătoare privind aprovizionarea cu materiale tipizate –, însă în decizia de sancționare au apărut și alte reproșuri, referitoare inclusiv la modul de gestionare a resurselor și la măsurile luate în domeniul aprovizionării. Instanța a arătat că un salariat trebuie să fie informat clar cu privire la toate faptele pentru care este cercetat, pentru a avea posibilitatea să se apere și să propună probe.
Tribunalul a concluzionat că salariatul nu putea fi sancționat pentru conduite care nu făcuseră obiectul convocării și cercetării disciplinare.
CITEȘTE și Operatorul feroviar portughez CP caută 20 de tineri pentru un program de pregătire de un an
În plus, unul dintre cele mai importante aspecte reținute de Tribunalul Suceava a fost că situația prezentată în mesaj avea o bază factuală. Potrivit judecătorului, înscrisurile depuse la dosar și declarațiile martorilor au demonstrat că, la momentul în care a fost inițiată strângerea de bani, stocul de foi de parcurs și registre de bord era zero.
Instanța a analizat și acuzația potrivit căreia șeful depoului ar fi transmis mesajul în „spațiul public”, afectând imaginea CFR Călători. Potrivit magistraților, un grup restrâns de WhatsApp nu poate fi asimilat unei rețele sociale publice precum Facebook, WhatsApp fiind o aplicație de mesagerie destinată conversațiilor private sau grupurilor închise.
În acest caz era vorba despre un grup al angajaților Depoului Suceava. În proces nu s-a dovedit că mesajul ar fi ajuns la publicul larg. Judecătorul a mai observat că mesajul nu conținea cuvinte jignitoare la adresa societății ori a conducerii. Chiar dacă finalul avea o evidentă încărcătură emoțională și exprima nemulțumirea autorului, critica era indirectă, iar mesajul era adresat angajaților și urmărea strângerea fondurilor necesare cumpărării documentelor.