Adina Vălean: Întârzierile proiectelor, cauzate de pregătirea insuficientă a acestora

Întârzierile în proiectele de modernizare feroviară sunt adesea rezultatul unei pregătiri insuficiente a proiectului, ceea ce duce inevitabil la o durată mai mare de implementare, spune Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi.

Ea a acordat un interviu publicației pressone în care  a punctat inclusiv cauzele pentru care rețeaua feroviară românească nu performează corespunzător. Redăm răspunsurile demnitarului european la întrebările din domeniul feroviar.

 

 

Î: Europa se pregătește de un eventual conflict militar extins cu Rusia și prin investiții masive în infrastructura de transport civil, care trebuie adaptată și pentru folosință militară. În prezent, echipamentul militar este transportat în Europa în principal pe calea ferată. În 2023, în România nu a fost recepționat niciun kilometru de cale ferată modernizat.

Deși are aproximativ 76% din suprafața Poloniei, România are de patru ori mai puțini kilometri de autostradă și de aproape șapte ori mai puțini kilometri de cale ferată modernizată.

Ce arată evaluările Comisiei Europene privind nevoile urgente de infrastructură? În ce domenii consideră CE că România ar trebui să își concentreze prioritar resursele pe termen scurt și mediu?

A.V.: Fondurile pentru infrastructura de transport puse la dispoziția României în mandatul meu sunt fără precedent – 12 miliarde în total. Cele mai multe fonduri au vizat rețelele feroviare și rutiere. Există un motiv întemeiat pentru acest lucru: rețeaua feroviară are nevoie de modernizare pentru a se alinia la standardele UE.

Î: Care credeți că sunt factorii care au adus România în situația actuală? Terenul mai complicat decât în Ungaria sau Polonia, de exemplu, corupția, lipsa de voință politică, incompetența, alți factori sau toate la un loc?

A.V.: Întârzierile sunt adesea rezultatul unei pregătiri insuficiente a proiectului, ceea ce duce inevitabil la o durată mai mare de implementare. Soluția este îmbunătățirea eficienței, a calității și a transparenței – în etapele de planificare și de pregătire și apoi în timpul implementării.

Cu toate acestea, Comisia oferă asistență tehnică pentru a consolida capacitatea tehnică și administrativă a statelor membre. Am înființat un grup operativ specific, un task force, pentru a sprijini România și Bulgaria în vederea creșterii nivelului de punere în aplicare a finanțării UE și suntem în dialog constant cu autoritățile acestora pentru a monitoriza și îmbunătăți nivelul actual de absorbție. Rezultatele foarte bune obținute de România în cadrul apelurilor privind mobilitatea militară, dar și în cadrul apelurilor CEF demonstrează că această cooperare a dat rezultate bune.

Î: Cât de problematică este, în opinia dumneavoastră și a Comisiei Europene, diferența de ecartament al căii ferate între Republica Moldova (care acum face parte din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T)) și Europa?

A.V.: Ecartamentele diferite împiedică integrarea deplină a căii ferate moldovenești în sistemul feroviar al UE. În contextul procesului de aderare, este important pentru Moldova să îmbunătățească conectivitatea feroviară cu UE. Acest lucru va fi în beneficiul clienților feroviari – pasageri și mărfuri deopotrivă – care vor avea un acces mai mare la țările vecine și la piața UE pentru bunuri și servicii.

În lipsa acestei conectivități, rețeaua moldovenească va rămâne izolată de cea a UE, ceea ce va pune frână integrării ulterioare. Am început deja să lucrăm la această problemă și am realizat un studiu care a arătat că e oportună construirea unei linii cu ecartament european care să lege Ucraina de UE, Moldova de UE și Moldova de Ucraina.

La Chișinău se vorbește despre o trecere de la ecartament larg la ecartament normal în cel puțin 10 ani. Cum apreciați acest termen, în contextul războiului din Ucraina și al îngrijorărilor legate de o posibilă prelungire a conflictului militar?

Așa cum am spus, interoperabilitatea feroviară trebuie privită ca o oportunitate pentru Moldova de a se conecta la rețeaua UE în timp de pace. Este, de asemenea, un avantaj de securitate pentru Moldova. De aceea, procesul ar trebui să înceapă fără întârziere. Va dura ceva timp și va fi costisitor, dar, așa cum am văzut în cazul altor țări care s-au conectat la rețeaua feroviară a UE, beneficiile vor depăși cu mult costurile.

Î: Spuneți că linia de tren de mare viteză București-Budapesta este încă de mare interes pentru guvernul maghiar. Ce ar trebui să înțelegem noi, cei din România, din această afirmație? Sunt blocaje, obstacole sau încetiniri cauzate de guvernul de la București? De ce?

A.V.: Realizarea unei conexiuni feroviare de mare viteză între Budapesta și București este un obiectiv comun: pentru România, Ungaria și Comisia Europeană.

În regulamentul revizuit privind TEN-T am introdus obiectivul de a avea toate capitalele UE conectate prin intermediul unei căi ferate de mare viteză până în 2040. Desigur, sper ca proiectul să fie finalizat mai devreme. Mai târziu, va fi o obligație.