Amânarea Statutului feroviarilor, făcută pe șest, atunci când toată suflarea românească urmărea ce se întâmplă la Bruxelles cu aderarea țării noastre la Spațiul Schengen, ridică oareșce semne de întrebare. Cum oficialitățile tac mâlc și nu vor să spună cine a introdus articolul cu pricina în ”Ordonanța trenuleț”, Club Feroviar încearcă să deslușească ițele acestei afaceri.
Așa cum am dezvăluit în urmă cu două zile, amânarea aplicării prevederilor Statutului este cuprinsă în ultima variantă a Ordonanţei de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (așa-numita ”Ordonanță-trenuleț”), care a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de joi.
„Aplicarea prevederilor art. 34-35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările și completările ulterioare se suspendă începând cu data de 1 ianuarie 2023 și până la data de 1 ianuarie 2024”, se arată la art XLV al proiectului de act normativ, așa cum a scris Club Feroviar. Cele două articole se referă la posibilitatea ca personalul feroviar implicat în siguranța circulației să se poată pensiona înainte de termen.
Se pregătește amânarea Statutului feroviarilor în integralitatea sa
S-ar putea spune că nu se amână aplicarea întregului Statut, ci doar a acestor prevederi privind pensionarea. Vom arăta că, de fapt, se poate amâna aplicarea tuturor prevederilor importante, doar că Guvernul nu a vrut să facă acest lucru deodată. Și nici nu avea de ce, pentru că are la dispoziție un răgaz de șase luni.
Articolele puse ”pe hold” ar fi avut aplicabilitate încă de la 1 ianuarie 2023. Mai exact, cei care ar fi îndeplinit condițiile la această dată puteau să-și înainteze imediat dosarul de pensie.
În ceea ce privește celelalte prevederi importante, referitoare la salarizare (pentru unele funcții retribuția putând să se majoreze cu până la 50%), acestea nu se aplicau de la 1 ianuarie, ci de la 1 iulie 2023. Asta pentru că în momentul de față sunt în vigoare Contracte Colective de Muncă la toate societățile și companiile feroviare de stat (CFR SA, CFR Călători și CFR Marfă), iar Legea 195/2000 prevede că acestea își mențin valabilitatea timp de șase luni de la intrarea în vigoare a Statutului.
Termenul ar fi deci 1 iulie 2023. Până acolo însă mai e cale lungă și presărată cu schimbări importante pe scena politică și administrativă din România. Să nu uităm că pentru luna martie este prevăzută marea rocadă PSD-PNL la guvernare – Marcel Ciolacu ar urma să-i ia locul lui Nicolae Ciucă la șefia Guvernului, iar toate portofoliile ministeriale importante să fie redistribuite. Deci ar urma să avem un alt ministru de Finanțe în locul lui Adrian Câciu și un alt ministru al Transporturilor în locul lui Sorin Grindeanu.
Pisica este aruncată în curtea lui Marcel Ciolacu și a viitorului ministru al Transporturilor
”Cartoful fierbinte” al amânării prevederilor legate de salarizare din Statut a fost deci aruncat în mâinile viitorilor miniștri și al viitorului prim-ministru.
Rămâne de văzut dacă aceștia vor decide și amânarea prevederilor legate de salarizare, iar cel mai bine se va vedea acest lucru când vor apărea bugetele de venituri și cheltuieli ale societăților și companiilor feroviare de stat. Posibil nici atunci, căci guvernanții pot susține că sumele necesare vor fi alocate la rectificarea bugetară.
De ce nu va mai fi grevă la CFR, ca anul trecut. Generozitatea lui Traian Preoteasa pe banii statului
Anul trecut, când aplicarea întregului Statut al personalului feroviar a fost proprogată până la 1 ianuarie 2023, printr-o manevră făcută tot pe șest, ceferiștii de la stat au oprit lucrul pe 20 decembrie.
Ministru al Transporturilor era atunci tot Sorin Grindeanu, care tocmai ce fusese ”uns” în funcție. Acum, el s-ar putea confrunta cu a doua grevă la CFR din mandat. Însă acest lucru nu se va întâmpla, din două motive.
Primul este că Statutul nu a fost amânat integral, iar modificarea îi privește doar pe cei aflați în pragul vârstei de pensionare. Ceferiștii tineri vor spune, cel mai probabil, că nu e războiul lor și nu vor opri lucrul. Războiul lor ar putea deveni abia din vară, când vor constata că nu le cresc lefurile, așa cum am arătat mai sus.
Al doilea motiv este legat de actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă de la CFR Călători, unde directorul general Traian Preoteasa a fost extraordinar de generos (pe banii statului, nu ai lui) și a introdus o majoare salarială de 400 de lei pentru fiecare angajat. Mult mai mult decât la CFR SA sau CFR Marfă, unde majorarea a fost de 6%. Angajații CFR Călători se vor gândi deci de două ori înainte să intre în grevă.
Transporturile spun că Ordonanța trenuleț a plecat fără amânarea Statutului feroviarilor
Dar să revenim la momentul în care în ”Ordonanța trenuleț” a apărut, peste noapte, prevederea privind amânarea aplicării celor două articole din Statut.
Contactat de Club Feroviar ”la cald”, secretarul de stat Ionuț Săvoiu, cel responsabil cu domeniul feroviar, s-a arătat surprins de apariția articolului cu pricina. Și, cel mai probabil, el nu a știut, pentru că astfel de modificări intempestive se fac la nivel mai înalt.
Numai că și Sorin Grindeanu, prin vocea purtătorului său de cuvânt, susține că proiectul de Ordonanță a plecat de la minister în forma discutată cu sindicatele și aprobată în Consiliul Economic și Social în seara zilei de miercuri, 7 decembrie 2022. Deci fără să includă articolul respectiv.
Sorin Grindeanu a mințit și atunci când a aprobat Ordonanța 13, ”noaptea, ca hoții”
Ei bine, în situația dată sunt două posibilități. Prima este că Grindeanu minte și el a făcut modificarea pe ultima sută de metri, înainte de intrarea proiectului pe ordinea de zi a ședinței de Guvern.
Nu ar mira pe nimeni, căci și în ianuarie 2017 se jura în fața președintelui Klaus Iohannis că nu va adopta nicio modificare la Legile Justiției, iar apoi a apărut Ordonanța 13, ”noaptea, ca hoții”, fapt ce a declanșat ample proteste de stradă. Acum spune că regretă adoptarea UUG 13 și că preferă să-și amintească de adoptarea OUG 14/2017, prin care a fost anulată prima. Dar vechile metehne nu dispar așa ușor.
Grindeanu este ditamai vicepremierul și prim-vicepreședinte al PSD. Dar a fost și premierul de mucava al lui Liviu Dragnea
A doua posibilitate este ca purtătorul său de cuvânt să aibă dreptate, iar modificarea să fi fost făcută de către un alt membru al Executivului condus de Nicolae Ciucă sau la nivelul Secretariatului General al Guvernului. S-a vehiculat inclusiv teoria că articolul cu pricina a fost introdus în ”Ordonanța trenuleț” de către ministrul Muncii, Marius Budăi, sau cel al Finanțelor, Adrian Câciu. La prima vedere, ar părea o variantă plauzibilă, prin prisma faptului că este vorba de două ministere implicate în aplicarea actului normativ referitor la drepturile de care beneficiază lucrătorii de la calea ferată. Și să nu uităm că un alt membru al Cabinetului, Gabriela Firea, nu-i poate ierta lui Sorin Grindeanu că AFER a omologat tramvaiele produse la Astra Vagoane Călători Arad, pe care nu le voia în circulație. Și Marius Budăi este un apropiat al Gabrielei Firea și al trustului Intact.
Însă nu trebuie să uităm că Sorin Grindeanu nu este doar ministru al Transporturilor, ci și ditamai vicepremierul, singurul din Guvernul condus de Nicolae Ciucă. Practic, Budăi și Câciu sunt în subordinea sa atât pe linie guvernamentală (fiind vicepremier), cât și pe linie de partid, el fiind prim-vicepreședinte al PSD.
În atari condiții, dacă nu a știut de modificare și altcineva din cadrul Guvernului l-a lucrat ”pe la spate”, atunci poate să plece liniștit acasă, să-și dea demisia, căci este un vicepremier de mucava. Așa cum a fost și un premier de mucava pentru fostul lider suprem al PSD Liviu Dragnea.
Share
Facebook
X
LinkedIn
Telegram
Tumblr
WhatsApp
VK
Mail