ANALIZĂ Cât de (in)utile sunt pasajele lui Negoiță, refuzate de Nicușor Dan și lăudate de Ciucu

De ani buni, primarul PSD al Sectorului 3, Robert Negoiță, vrea să construiască mai multe pasaje rutiere subterane și supraterane. Până acum nu s-a apucat de ele, pentru că inițiativele i-au fost respinse de fostul primar general Nicușor Dan. Însă locul acestuia a fost luat de liberalul Ciprian Ciucu, care este încântat de ideea colegului său de coaliție.

Pasajele lui Negoiță au fost lăudate de Ciucu, într-o postare pe Facebook de după o întâlnire a celor doi.

Pentru început, câteva considerații de ordin general, iar apoi vom analiza punct cu punct postarea primarului general.

În primul rând, toate capitalele vest-europene au abandonat ideea de a construi pasaje rutiere, căci ele nu duc la descongestionarea traficului. Cozile de mașini se mută pe pasaj, așa cum se poate observa și în București, la Pasajul Mihai Bravu, Pasajul Doamna Ghica ș.a.m.d. Singurele pasaje care își arată cu adevărat utilitatea sunt cele care includ și linie de tramvai sau/și supratraversează linii de cale ferată, cum ar fi cel de pe Străpungerea Doamna Ghica-Chișinău, Pasajul Basarab, Pasajul Grant, Pasjul Victoriei, Pasajul Bucur Obor, Pasajul Muncii sau Pasajul Lujerului.

Pe de altă parte, modul cum construiește Primăria Sectorului 3 lasă mult de dorit. Amintim în acest sens doar lărgirea bulevardului Ion Hațieganu, care a fost făcută în doar 60 de zile, iar apoi drumul s-a surpat în mai multe locuri, așa cum a dezvăluit Buletin de București. Dacă și pasajele lui Negoiță vor fi construite la fel, riscurile sunt mari.

Și acum, postarea lui Ciucu despre pasajele lui Negoiță (din care am omis intenționat câteva paragrafe, care nu aveau legătură cu transportul public). Cu Bold, observațiile noastre. Intertitlurile ne aparțin.

”Primarul Sectorului 3 este axat în principal pe proiecte care țin de infrastructura rutieră.

• Suntem de acord, că odată ce vom finaliza PUZ-ul inițiat de PMB pentru inelul median din estul Bucureștiului, Sectorul 3 să își asume realizarea unui pasaj denivelat în intersecția bulevardelor Camil Ressu și Nicolae Grigorescu, pasaj realizat cu scopul descongestionării traficului pe inelul median;

Din modul de redactare, rezultă că pasajul denivelat va fi construit peste șinele de tramvai de pe bulevardele Camil Ressu și Theodor Pallady. Or, în acest fel traficul se va bloca la ieșirea de pe pasaj, sensul spre magazinul Titan, în semaforul de la intersecția cu strada Postăvarului. Unde mai pui că și acum traficul este gâtuit chiar mai înainte, în dreptul Pieței Titan I (Fostă Sălăjan), unde prima bandă este blocată de mașini parcate neregulamentar, uneori chiar la dublaj. Poliția Locală Sector 3 nu intervine decât foarte rar. Dacă pasajul va fi construit invers, adică cu urcare din Camil Ressu și coborâre pe Theodor Pallady, el ar fi util.

Transportul individual, prioritizat față de cel public

• Sectorul 3 ține mult la realizarea unui pasaj subteran de-a lungul inelului principal, care să rezolve blocajele din intersecțiile șoselei Mihai Bravu cu calea Vitan, calea Dudești și strada Baba Novac. Am întors proiectul pe toate fețele, i-am căutat punctele tari, dar și pe cele slabe, iar cele tari mi se par predominante. Aici nu vor începe lucrările până ce PMB nu va finaliza lucrările la rețeaua de termoficare, dar am decis să facem studiile urbanistice necesare.

Este un proiect mai vechi al lui Robert Negoiță, pe care fostul primar general Nicușor Dan l-a respins sistematic. Proiectul prevede ca liniile de tramvai să rămână la suprafață, deci nu va fi prioritizat transportul public, ci cel individual. În momentul de față, circulația tramvaielor și a autobuzelor este prioritară, grație benzii unice de pe mijlocul șoselei Mihai Bravu, delimitată cu garduri. Singurele probleme pentru tramvaie apar în intersecția cu Camil Ressu/Dudești, iar acestea ar putea fi rezolvate simplu, ”americănește”: interzicerea virajului la stânga, cu excepția transportului în comun. Nu în ultimul rând, construcția pasajului ar însemna și distrugerea liniilor de tramvai deja modernizate de pe Mihai Bravu, cel puțin la intrare și la ieșire. Plus oprirea circulației tramvaielor pe inelul median pe durata șantierului.

Scandalul de pe calea Dudești

• Sectorul 3 își asumă lărgirea căii Dudești la două benzi pe sens, între șoseaua Mihai Bravu și bulevardul Burebista – prin acest proiect se reduc blocajele din intersecția cu șoseaua Mihai Bravu și se scurtează semnificativ timpul de staționare a tramvaiului în trafic. Aici, noi, PMB, execuăm deja linia de tramvai. Am dat deja ordinul de începere.

Și acesta este un proiect mai vechi al lui Robert Negoiță, care acum ceva vreme se apucase chiar să mute de capul lui, fără aviz de la STB sau PMB, stâlpii de susținere a catenarei pentru tramvai. A ieșit scandal, pentru că lucrarea era ilegală și proiectul a fost abandonat. Problema este că proiectul va presupune exproprieri și demolări, iar lărgirea arterei doar până la intersecția cu Burebista va crea un efect de pâlnie.

• PMB își asumă proiectul de lărgire a inelului median între șoseaua Giurgiului și bulevardul Basarabia, astfel încât să introducem și linie de tramvai;

Inelul median a fost deja lărgit de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, între intersecția cu șoseaua Giurgiului și șoseaua Olteniței (pe străzile Luică și Turnu Măgurele). În continuare, Robert Negoiță a lărgit bulevardul Ion Hațieganu, așa cum am arătat mai sus. În continuare, bulevardul Nicolae Grigorescu are trei benzi pe sens, până la intersecția cu bulevardul Basarabia. Deci nu este clar ce vrea Ciprian Ciucu să mai lărgească.

Pasaj pietonal subteran în loc de pasaj peste calea ferată

• Sectorul 3 își asumă realizarea unui pasaj pietonal subteran în zona Laminor, care să permită pietonilor ce vin cu metroul să ajungă direct în stația de autobuz și la Hala Laminor. PMB reabilitează linia de tramvai din intersecție, astfel că cele două instituții vor coordona lucrările;

Anul trecut, Primăria Sectorului 3 a promovat un proiect megalomanic: un pasaj subteran între gara Titan Sud și Hala Laminor, în valoare de 57 de milioane de euro (între timp s-a suplimentat valoarea), într-o zonă unde familia primarului Robert Negoiță are interese imobiliare. Un pasaj suprateran peste calea ferată din zonă (Titan Sud-Oltenița) ar fi costat mult mai puțin și ar fi fost mult mai util, așa cum am mai scris. La trecerea la nivel peste calea ferată se formează frecvent cozi mari de mașini, iar nu de puține ori era cât pe ce să se producă accidente, din cauza șoferilor care au oprit pe șine. Aceasta în contextul în care în 2018 același Robert Negoiță voia să desființeze stația Titan Sud și să demonteze infrastructura feroviară până la stația București Sud Grupa C (gara Cățelu), pentru a lărgi Șoseaua Industriilor.

• Sectorul 3 își asumă realizarea unui pasaj pietonal subteran care să lege stația de metrou Titan cu zona de locuit de peste drum;

O inițiativă lăudabilă a lui Robert Negoiță, mai ales că la trecerea de pietoni nesemaforizată din dreptul accesului la metrou spre Republica (ieșirea ”Parc Titan”) se produc accidente.

(…) E drept, multă infrastructură rutieră, dar mare parte din ea deja face parte și din viziunea PMB care a pregătit un PUZ pentru inelul median. Sunt proiecte utile, important este să găsim soluții și nu să ne blocăm unii pe alții, doar așa de flori de măr. Hai să le facem”.

Referendumul bucureștenilor, ignorat

În final trebuie să precizăm faptul că în orice oraș european proiectele mari de infrastructură sunt derulate de primăria centrală, nu de cele de sector sau de arondisment. Cum însă PMB are un buget redus, din cauza legislației promovate acum mai bine de două decenii de Adrian Năstase, grosul banilor merge la sectoare.

Pe 24 noiembrie 2024, bucureștenii au votat la referendumul promovat de Nicușor Dan ca această anomalie să fie corectată. Se pare însă că am votat degeaba și tot primarii de sector fac legea în București. Iar primarul general Ciprian Ciucu pare să se fi resemnat să rămână la mâna primarilor de sector.