ANALIZĂ Ce ar aduce gratuitatea la STB: supraaglomerare, mirosuri pestilențiale și scumpire la Metrorex

Tuturor ne place să primim ceva gratis. Numai că gratis nu există, întotdeauna cineva va trebui să plătească în locul nostru. Așa e și cu gratuitatea la STB, pe care Primăria Municipiului București spune că o ia în calcul. Soluția din alte câteva orașe europene nu poate fi aplicată într-o metropolă ca Bucureștiul, care nici nu deține controlul asupra tuturor modurilor de transport. În plus, aplicarea unei asemenea măsuri ar avea efecte nedorite asupra călătorilor care acum își plătesc biletul.  

Primăria Capitalei analizează posibilitatea introducerii gratuității pentru transportul public în comun de suprafață, în cazul autobuzelor, troleibuzelor și tramvaielor, toate sub umbrela STB.

”Acest aspect se află în momentul de față în analiză. Considerăm că este necesară corelarea cu prevederile legislației aplicabile privind categoriile de persoane beneficiare de facilități la transportul public, armonizarea cu dezvoltarea imobiliară și economică a regiunii București-Ilfov, ținându-se cont de infrastructura de transport existentă. În prezent, în regiunea București–Ilfov există un sistem tarifar integrat, iar anumite categorii beneficiază deja de gratuități”, a transmis Primăria Municipiului București la solicitarea Ziare.com.

---

---

Exemple din Europa

În Tallinn, capitala Estoniei, transportul în comun pentru rezidenți este gratuit din 2013. În Belgrad, măsura a fost introdusă din 2025, iar facilitatea este disponibilă și pentru turiști.

În 2020, Luxemburg a devenit prima țară din lume care a eliminat complet biletele pentru întreaga rețea națională de transport, măsură valabilă atât pentru rezidenți, cât și pentru turiști. Alte orașe care au transport public gratuit Aubagne sau Montpellier din Franța, Sheffield din Marea Britanie sau orașul spaniol Torrevieja.

TPBI acordă compensația doar pentru operatorii de suprafață

Toate aceste orașe sunt mai mici decât Bucureștiul din punctul de vedere al populației. În consecință, mulți locuitori (cu excepția Belgradului, a cărui suprafață este ceva mai mare) aleg să meargă pe jos, în loc să mai aștepte un mijloc de transport.

În plus, toate aceste orașe au un sistem de transport integrat cu regiunea în care se află. Adică gratuitatea se aplică, în majoritatea cazurilor, la toate mijloacele de transport din regiunea respectivă, pe baza compensației acordate operatorilor de către autoritatea de reglementare.

În cazul Bucureștiului, aceasta este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov, pe scurt TPBI. Numai că TPBI acordă compensația doar pentru STB și ceilalți patru operatori de transport de suprafață, nu și pentru Metrorex sau operatorii feroviari.

Legea modificată la începutul anilor 2000 de Adrian Năstase

O lege modificată la începutul anilor 2000 de premierul Adrian Năstase pentru a-i face viața grea primarului general de atunci, Traian Băsescu, a lăsat Primăria Capitalei practic fără finanțare, banii fiind mutați la sectoare.

De aceea, PMB nu poate acorda o sumă consistentă pentru TPBI, astfel ca aceasta să poată plăti compensația și pentru trenurile metropolitane și pentru metrou. Iar Metrorex a rămas la Ministerul Transporturilor, în loc să fie preluată de Primărie.

STB gratis, Metrorex 7 lei. Ce alegem?

În aceste condiții, ce ar însemna gratuitatea la STB? Mulți dintre cei care utilizează metroul ca mijloc de deplasare ar alege să meargă cu tramvaiul, troleibuzul sau autobuzul, mai ales că spectrul majorării tarifului la Metrorex de la 5 lei la 7 lei nu a dispărut, în ciuda anulării decise de ministrul interimar Radu Miruță.

Când ai de ales între 7 lei și gratis, parcă ai alege varianta 2, chiar dacă faci mai mult pe drum. Iar mai puțini călători la Metrorex ar însemna un deficit și mai mare de finanțare, ceea ce i-ar determina pe resposabilii societății de transport subteran să ceară un tarif chiar mai mare de 7 lei pentru o călătorie.

Nu vom mai putea comenta calitatea serviciului

Asta a amplifica presiunea pe STB, și așa sufocată de numărul mare de călători, mai ales la orele de vârf, în contextul în care parcul circulant este limitat. Deja, la primele ore ale dimineții sau după amiază este deja o mare provocare să te poți urca într-un mijloc de transport.

În plus, cu STB ar merge ”legal” și oamenii străzii, care mai ales iarna nu s-ar mai da jos din tramvai, creând un disconfort olfactiv pentru ceilalți pasageri. Iar oamenii care se duc la serviciu sau la treburile lor nu vor mai putea comenta calitatea serviciului de transport (timpul mare de așteptare, aglomerația, lipsa aerului condiționat etc), căci nici ei nu vor mai fi plătitori, ca acum.

Pe de altă parte, greu de crezut că această măsură va reorienta șoferii către transportul public și va fi mai puțină poluare în București. De ce să renunți la confortul din mașina personală pentru un tramvai supraaglomerat și în care miroase urât?

STB nu e singurul operator de transport

Pe de altă parte, gratuitatea nu s-ar aplica și celorlalți operatori de transport rutier public din regiunea București-Ilfov – Serviciul de Transport Voluntari SA, Ecotrans STCM SRL, SC Regio Serv Transport SRL – ale căror trasee intră și pe teritoriul Capitalei.

Dintr-un motiv simplu: aceștia nu sunt deținuți de Consiliul General al Municipiului București, iar autoritățile locale respective este greu de crezut că-și vor asuma o astfel de povară bugetară suplimentară.

Avem noi forța financiară a Luxemburgului?

În toate capitalele din Uniunea Europeană, sistemul de transport public este unitar la nivelul orașului respectiv și al zonelor limitrofe. La noi, s-au făcut câțiva pași înainte pentru integrare și un mare pas înapoi – retragerea CFR Călători din convenția privind biletul integrat al trenurilor de Aeroport cu STB și Metrorex, dispusă unilateral de șeful operatorului feroviar de stat, Traian Preoteasa.

Și în nicio capitală din UE transportul nu este gratuit, cu excepția Luxemburgului, dar este greu de crezut că România și Bucureștiul au forța financiară a Marelui Ducat. În rest, transportul public costă, pentru că un serviciu de calitate nu este gratis. ”Moca” primești doar vreun salam în campania electorală de la vreun primar, dar nu te poți aștepta să fie la fel de gustos și sănătos precum cel pe care ți-l cumperi tu.

Gratuitatea la STB, promisă de Prigoană și Firea

Primul politician care a promis gratuitatea la STB a fost, în campania electorală din 2012, candidatul PDL la Primăria Capitalei, Silviu Prigoană.

„RATB primește la ora actuală subvenții de la buget în proporție de 66%, un procent imens. Și oricum, în afară de asta, nici nu vă puteți închipui câți bucureșteni nu-și cumpără bilet! Frauda este imensă la capitolul ăsta la RATB”, spunea Prigoană la vremea respectivă. Nu e ieșit primar, așa că nu a avut ocazia să-și pună planul în practică.

Apoi, în decembrie 2018, ideea a fost reluată de Gabriela Firea: “Dacă se va pune problema gratuității totale a transportului public în comun, o măsură pe care am anunțat-o la începutului mandatului, răspunsul este da. De anul viitor voi veni cu acest proiect”. Nu s-a întâmplat.

Acum, este cel puțin curios de ce actuala administrație a Primăriei Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu, reîncălzește ideea gratuității la transport public. Mai ales în condițiile în care în iarnă Ciucu a vrut să treacă prin CGMB un proiect de Hotărâre prin care tariful pentru o călătorie ar fi urmat să crească de la 3 lei la 5 lei.