Analiză | Europa merge mai mult cu trenul, dar marfa rămâne pe șosea. Cum stă România

Transportul feroviar de pasageri din Uniunea Europeană a continuat să crească și a depășit nivelul de dinaintea pandemiei, arată noua ediție a raportului Eurostat privind transportul european.

Pentru România, raportul nu aduce clasări spectaculoase pe segmentul strict feroviar, dar tocmai acest lucru face comparația relevantă: în timp ce unele state vestice și central-europene își consolidează poziția pe piața feroviară de pasageri sau de marfă, piața românească rămâne mai degrabă în a doua linie a clasamentelor europene.

În schimb, România apare mai puternic în statisticile generale ale sectorului transporturilor.

Pasagerii revin la tren în Europa

Eurostat arată că, în 2024, în Uniunea Europeană, fără Belgia, 8,3 miliarde de pasageri au călătorit pe relații interne cu trenul, iar alți 150 de milioane pe relații internaționale.

În total, traficul feroviar de pasageri a ajuns la 443 miliarde pasageri-km, în creștere cu 5,8% față de 2023. Mai important, nivelul din 2024 este deja peste cel din 2019, ultimul an complet de dinaintea pandemiei.

Raportat la populație, media europeană a fost de 958 km pe locuitor pentru călătoriile naționale cu trenul și de 53 km pe locuitor pentru cele internaționale.

Cele mai ridicate valori pentru traficul intern au fost înregistrate în Ungaria, Austria și Franța, cu 1.513 km, 1.493 km și, respectiv, 1.442 km pe locuitor. La polul opus, Grecia a avut doar 70 km pe locuitor.

Pentru România, imaginea este una de contrast față de liderii europeni. În graficul Eurostat privind traficul feroviar de pasageri pe locuitor din 2024, România se află clar în jumătatea inferioară a clasamentului, la mare distanță de state precum Austria, Franța sau Ungaria.

Cu alte cuvinte, revenirea trenului la nivel european nu înseamnă automat că toate piețele naționale se apropie de același nivel de utilizare. În cazul României, decalajul față de statele fruntașe rămâne vizibil.

Unde are trenul cea mai mare pondere în mobilitatea europeană

Și în privința ponderii trenului în totalul transportului de pasageri, diferențele dintre state sunt mari. Eurostat notează că, în 2023, cele mai mari ponderi ale transportului de pasageri realizat cu trenul s-au înregistrat în Țările de Jos și Austria, ambele cu peste 10% din total.

România nu se apropie de aceste niveluri. Datele din raport privind repartizarea pe moduri a transportului de pasageri arată că trenul are în România o pondere modestă, sub cea din statele unde feroviarul joacă un rol mai puternic în mobilitatea de zi cu zi.

Contrastul este clar: Europa vede o revenire a trenului la pasageri, dar România rămâne departe de statele unde calea ferată are deja un rol puternic în mobilitatea internă.

Marfa feroviară: doar 5,5% din totalul transportului de marfă din UE

Dacă la pasageri există un semnal clar de revenire, la marfa feroviară tabloul este mai puțin încurajator. În 2023, transportul feroviar a reprezentat doar 5,5% din totalul transportului de marfă din Uniunea Europeană, măsurat în tone-km.

Prin comparație, transportul maritim a avut 67,4%, iar cel rutier 25,3%. Eurostat notează că ponderea feroviarului scăzuse de la 5,7% în 2013 la 5,2% în 2020, apoi și-a revenit ușor, la 5,5% în 2022 și 2023.

Asta înseamnă că, deși trenul rămâne important pentru anumite fluxuri industriale și logistice, el încă nu reușește să schimbe raportul de forțe în transportul de marfă european. Calea ferată recuperează, dar lent, și pornește de la o cotă încă redusă.

Germania domină marfa feroviară, iar Polonia rămâne a doua mare piață

La volumul total de marfă transportată pe calea ferată, Germania a fost de departe liderul european în 2024, cu 126 miliarde tone-km, adică 33,7% din totalul UE, fără Belgia. Pe următoarele locuri s-au aflat Polonia, cu 56,7 miliarde tone-km, și Franța, cu 32,2 miliarde tone-km.

Tot Eurostat arată că evoluțiile din ultimul deceniu au fost foarte diferite de la un stat la altul. Între 2014 și 2024, cea mai mare creștere a mărfii feroviare a fost în Bulgaria, cu 65%, urmată de Croația cu 55,4%, Italia cu 26,5% și Polonia cu 19,5%.

În același timp, statele baltice au înregistrat cele mai mari reculuri, cu scăderi de 82% în Letonia, 81,7% în Estonia și 58,7% în Lituania.

România, din nou în contrast cu liderii

Pentru România, capitolul despre marfa feroviară nu aduce nicio surpriză pozitivă. Țara noastră nu apare nici între marile piețe europene, nici între statele cu evoluții notabile, semn că transportul feroviar de marfă rămâne un segment slab în comparație cu restul Europei.

Contrastul este și mai vizibil dacă ne uităm la structura transportului de marfă din statele europene.

În Lituania, de exemplu, transportul feroviar avea în 2023 o pondere de 31,7% din totalul transportului de marfă, iar în Slovacia și Austria cota era, de asemenea, aproape de 30%.

România nu intră nici în categoria statelor unde marfa pe calea ferată contează cu adevărat, ceea ce spune clar cât de slab este rolul trenului în logistica națională.

Un detaliu important pentru România: transporturile cântăresc greu în economie

Chiar dacă pe feroviar România nu apare în fruntea clasamentelor, raportul Eurostat arată că țara noastră este cea mai specializată economie din UE în servicii de transport, dacă ne uităm la ocuparea forței de muncă.

În 2024, 6,2% din totalul angajaților din România lucrau în sectorul transporturilor, cel mai ridicat procent din Uniune. Media europeană a fost de 3,1%.

Acest indicator nu privește exclusiv calea ferată, dar este relevant pentru context: transporturile au o pondere mare în economia românească, chiar dacă acest lucru nu se traduce automat într-o poziție de top a feroviarului în statisticile europene.

Constanța și transportul pe ape

În afara zonei strict feroviare, Eurostat mai arată că România a avut în 2023 cea mai mare pondere din UE a transportului de marfă pe căi navigabile interioare, de 18,9%. Totodată, în 2024, Portul Constanța a înregistrat cea mai mare scădere relativă dintre marile porturi europene de marfă, de 14,3% față de 2023.

Pentru un articol centrat pe calea ferată, aceste date merită doar menționate în treacăt, dar ele completează tabloul: România are greutate în transporturi, însă avantajele sale statistice apar în alte segmente logistice mai mult decât în feroviarul de pasageri sau de marfă.

Ce rămâne după datele Eurostat

Raportul Eurostat confirmă două realități diferite pentru calea ferată europeană. Pe de o parte, transportul feroviar de pasageri continuă să recupereze teren și a trecut de nivelul de dinaintea pandemiei.

Pe de altă parte, la marfă, trenul rămâne în continuare mult în urma rutierului și a transportului maritim.

Pentru România, datele nu aduc surprize majore. Țara noastră rămâne departe de piețele europene unde trenul are un rol puternic, fie în mobilitatea de pasageri, fie în transportul de marfă.

Tocmai aici stă însă și miza raportului: nu într-un rezultat spectaculos pentru România, ci în comparația clară cu statele unde calea ferată contează mult mai mult.